Luni urmează să se deschidă Bank of Cyprus după trei săptămâni în care deponenţii branch-ului au putut scoate bani doar de la bancomat, în limita plafonului zilnic. Întrebarea este însă cum va arăta extrasul de cont emis în acea zi pentru deponenţii cu peste 100.000 de euro? Vor vedea, în cazul în care aveau economisiri de un milion de euro, că mai posedă doar 400.000? Sau în document va fi înscrisă întreaga sumă, şi 600.000 de euro vor apărea ca blocaţi, iar 400.000 ca disponibili?
În oricare dintre situaţii, deponenţii Bank of Cyprus nu vor sta prea mult pe gânduri să-şi scoată cei 400.000 de euro rămaşi şi să plece cu ei la altă bancă. Acesta este lucrul pe care şi-l doreşte cel mai puţin o instituţie financiar-bancară, însă pentru banca cipriotă situaţia plecării pasivelor va fi mult uşurată dacă va reuşi să-şi vândă portofoliul de credite din România. Cu alte cuvinte, chiar dacă banca rămâne fără depozite, care fug imediat ce se deschid ghişeele, nu-i nicio problemă, pentru că a reuşit, în paralel, să scape şi de presiunea creditelor care trebuiau să fie finanţate cu ajutorul economisirilor.
Iar în aceste condiţii, în care a devenit uscată şi curată, banca va putea decide eventual să se tranforme dintr-un branch – parte integrantă a grupului bancar cipriot, într-o subsidiară - o instituţie bancară cu capital străin, dar cu personalitate juridică română, care ar putea să-şi reia activitatea în condiţii de solvabilitate superioare, potrivit normelor prudenţiale româneşti.
Date fiind consideraţiile făcute până acum aşteptăm aşadar cu mare interes prima zi de lucru a Bank of Cyprus cu clienţii, dar şi rezultatul discuţiilor începute cu două bănci din sistem care şi-au manifestat dorinţa de a preluarea portofoliului de credite al instituţiei. În măsura în care banca cipriotă se va transforma în subsidiară, precizăm că în Regatul Unit branch-ul Bank of Cyprus a devenit persoană juridică britanică cu 6 luni înainte de “haircut”-ul din Cipru asupra deponenţilor cu economisiri de peste 100.000 de euro. O astfel de transformare, din branch în subsidiară, am sugerat să se întâmple şi în România, înainte ca parlamentul cipriot să ia decizia de a reduce cu 60% economisirile de peste 100.000 de euro.
Editorialul în care am evocat o asemenea posibilitate se numea: De ce avem nevoie de bridge bank?
Dar, din păcate, iniţiativa de a crea o bancă-punte pentru a rezolva problema de la Bank of Cyprus, transformată în prealabil din branch în subsidiară, a fost privită doar cu curiozitate, fără că autorităţile să ştie ce să facă cu ea. Dacă însă supraveghetorii n-au impus o asemenea măsură la momentul oportun, pentru a păstra încrederea în sistemul bancar românesc, acum nu le rămâne decât să urmărească cu atenţie deciziile Bank of Cyprus.