Băsescu a mai aruncat un bolovan

Potrivit obiceiului sau, Traian Basescu a mai aruncat, la sfarsitul saptamanii trecute, un bolovan in balta, lasandu-i pe altii sa se dea de ceasul mortii, ca sa-l scoata. Arogandu-si din nou atributii executive pe care constitutional nu le are, acelea de sef al statului, a decis din nou si a semnat, in numele Romaniei, Tratatul de guvernanta fiscala, document decisiv in privinta evolutiei economice a tarii, fara ca a fi fost mandatat in acest sens dupa o larga consultare publica.

Asta, in timp ce alte state l-au declinat (Marea Britanie, Cehia), iar Bulgaria l-a semnat doar cu conditia de a-l aplica dupa ce va intra si ea in zona euro. Nearuncandu-se orbeste intr-un scenariu care poate fi favorabil granzilor europeni, dar in nici un caz tarilor sarace, emergente.

Basescu - ca si in cazul unor dezastruoase politici interne pe care le-a impus in timpul crizei, subsumate exclusiv taierii salbatice a veniturilor populatiei si falimentarii firmelor mici si mijlocii, fara contrapartida unui program eficace de dezvoltare economica - s-a incapatanat sa bata in cuie o hotarare pe care o luase de unul singur. Tratatul va atarna greu la glezna economiei romanesti.

Pentru ca nu e vorba atat de stoparea risipei, de cresterea necontrolata a datoriei publice, cat de imposibilitatea Romaniei ca, pe termen mediu si lung, sa uzeze de parghii care, pretutindeni in lume, au generat accelerari ale dezvoltarii economice. Jugularea deficitului bugetar si structural inseamna, practic, imposibilitatea de a folosi mecanismul creditelor, fie si marind pe termen scurt deficitul, pentru cofinantarea investitiilor si crearea de locuri de munca.
Statele bogate, cu uriase resurse, cu trezoreriile pline, isi pot permite sa tina la cota minima deficitul, dar nu si cele sarace. Este ca si cum o familie care sta intr-un subsol vrea, in disperare de cauza, sa se imprumute la o banca spre a-si achizitiona chiar si o locuinta modesta, dar i se interzice acest lucru. Cam asta a semnat Basescu. Mai mult, la coferinta de presa de la Bruxelles, parca l-am si auzit hahaind: Eu am semnat, ce se va face de acum incolo e treaba politicienilor de la Bucuresti. Care treaba? Doar un utopic isi poate inchipui ca majoritatea gregara din Parlament va refuza ratificarea!

Sa nu sarim prea usor nici peste episodul sarbesc. Nu cred ca-si imagineaza cineva ca veto-ul inoportun (chiar daca raspundea nevoii reale de a sustine minoritatea romaneasca din Timoc, nu era acum momentul) a fost initiativa ministrului de externe Cristian Diaconescu si nu poarta tot marca Basescu. Ca si zborseala portuara la adresa Olandei, exact cand noi scandaluri sunt legate de granitele Romaniei. Urmarea? Toata UE ne-a fixat in insectarul cu santajisti, iar aderarea la Schengen a ramas in ceata.

Prestatiile pe plan extern ale lui Traian Basescu luxeaza interesele Romaniei. De discretionarismul sau in politica interna nici sa nu mai vorbim. Ambele sunt vehement dezavuate de populatie. Daca nu-si va revendica si asuma atributiile, daca se va complace in postura de tutar al lui Basescu, indiferent ce promisiuni i se vor fi facut, premierul Ungureanu isi va scurta nu doar mandatul, ci si, in general, propria cariera politica. Deja a avut parte la Iasi, urbea sa natala, de o primire pe care nu si-a dorit-o.