Romanii fac tot mai greu fata saraciei cumplite in care au fost aruncati de netrebnicia iubitilor conducatori.
Idiotii si lacomii au preluat puterea si o folosesc veros doar in interes propriu.
Garizii de partid si de stat au mizat, cu nesimtire maxima, pe capacitatea de suportabilitate, proverbiala de altfel, a saracilor de drept comun. fii le-a mers. Strivitii soartei si-au dresat, cat a fost omeneste posibil, umilinta in revolta mocnita, inofensiva.
Dar, pe acest fond, nesimtirea basesciana si-a propus si ea performante ale sfidarii. Pacientul derapajului dictatorial si-a luat maidanul la purtare. In actiunea sa programatica de a distruge tot ce mai misca in normalitate, Traian Basescu a decis sa striveasca, conform unei obisnuinte paguboase, adversarul care s-a ridicat impotriva unei legi a sanatatii lucrate de interese gascare. Numai ca, de aceasta data, cel vizat de jucatorul de la Cotroceni purta un nume recomandat romanilor de fapta buna: Raed Arafat.
Intemeietorul SMURD a replicat printr-o eleganta comportamentala ireprosabila. A renuntat la postul de secretar de stat pe care-l ocupa in Ministerul Sanatatii, decis fiind sa actioneze conform propriilor principii ca persoana particulara. Eleganta lui Raed Arafat a lasat indiferenta mitocania cotrocenista. Dar a resuscitat miraculos reactia publica. Romanii care au acceptat tacuti rastignirea in saracie au reactionat surprinzator de agresiv la sfidarea bunului simt. Au iesit in strada, manifestand cu o hotarare demna de toata stima impotriva presedintelui atins de apucatura dictatoriala si impotriva detasamentului guvernamental pe care Traian Basescu si l-a subordonat total.
Rasfatatul bailor de multime din perioada promisiunilor mincinoase a luat-o rau peste nas de la multimea furioasa. 'Javra ordinara' a fost din nou invitata sa iasa afara. Invitatie neonorata nicicum de viteazul zarilor albastre. Batranul lup de mare, asa cum era el recomandat de lingaii propagandei partinice, s-a comportat, in situatie de stransoare, ca un biet ciorditor de apa dulce. A imprumutat de la sobolani obiceiul rusinos al parasirii scenei. El a trimis la intalnirea cu protestatarii pe stipendiatii avantajelor bugetare.
Mi-a fost mila de jandarmii de pluton, cei fortati sa stea fata-n fata cu romanii scosi in strada de suferinta. Mi-a fost mila fiindca sunt sigur ca multi dintre ei ar fi trecut de cealalta parte a baricadei daca nerespectarea ordinelor nu i-ar fi lasat fara castron pe masa. As fi vrut insa sa-i aflu pe maestrii diversiunii, pe cei care au pus la cale compromiterea actiunilor de protest prin provocari mizerabile. Securistii lui Basescu, cei indestulati peste masura de spaga bugetara, au lucrat din greu. Fiindca numai astfel puteau ei deconta plusul de investitie pe care l-au insfacat prin saracirea bugetelor de la sanatate, de la invatamant, de la pensionari si din alte sectoare neinteresante pentru puternicii zilei. Acestia meritau atarnati, spre luare aminte, in piata publica.
Discursionistii bugetari si slugile din propaganda media au promovat insistent ideea prezentei suporterilor la manifestatiile din Capitala. Asocierea pana la amestecul confuziei totale dintre golani si restul manifestantilor avea scop
precis. Discreditarea actiunilor de protest.
Sa fim insa seriosi. Golanii pot fi aceiasi si pe stadioane, si in strada, si oriunde altundeva. Dupa cum oamenii seriosi pot fi intalniti si pe stadioane, si pe starada, si oriunde altundeva. Iar un alt adevar incontestabil este acela ca nemernicia lacomilor conducatori apasa pana la insuportabilitate carca romanilor.