Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Semnificativa, reuniunea de la Bucuresti a inaltilor reprezentanti (intre care 9 prim-ministri) ai 15 state membre ale UE, plus Croatia, care adera la toamna. De asemenea, suficient de importanta, in pofida denumirii benigne ("Prietenii coeziunii"), incat sa-l aduca la Bucuresti si pe presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, evident preocupat de ingrijorarea tarilor estice si baltice, dar si a altora, mai din Sud, privind politica financiara a UE in perioada 2014-2020. Ingrijorare pricinuita de intentia CE, evident, la presiunea tarilor mari contributoare, de a reduce cu circa 120 miliarde de euro bugetul de coeziune, destinat sustinerii tarilor mai putin dezvoltate, cu fonduri nerambursabile, pentru programe de modernizare, de crestere economica, de apropiere de nivelul tarilor bogate, iar nu de distantare de acestea.
Destul de clar, participantii au relevat ca politica de coeziune e instrumentul necesar sprijinirii cresterii economice si crearii de locuri de munca, ceea ce presupune o finantare corespunzatoare. Dar au si remarcat ca e inoprtuna tocmai acum, in plina criza, diminuarea fondurilor, dublata de o tendinta de aparitie a unor mecanisme care sa intoarca fondurile de la tarile mai putin dezvoltate la cele bogate, cu un PIB ridicat.
Dezbaterea din Capitala Romaniei nu a fost o intalnire oarecare, un prilej vag, informal, de a schimba impresii despre ce se mai intampla prin Europa, ci a marcat o certa alerta a tarilor cu resurse reduse, cu posibilitati restranse de a face fata crizei fara un sprijin sporit din partea membrilor bogati ai UE. Sprijin care, desigur, a fost si va fi conditionat de accesarea ritmica si justificata a fondurilor UE, ca si de decontarea corecta, pana la ultimul cent, a cheltuirii lor. Ceea ce, pana acum o luna, sub "sceptrul" pe care presedintele Basescu si l-a cioplit singur si sub dezastruoasa si corupta guvernare Boc, in Romania n-a fost posibil. Sintetizand, la Bucuresti s-a derulat o reuniune importanta, cu tinta de a armoniza pozitiile tarilor respective in vederea summitului UE de la 28 iunie, ancorat in problematica financiara si economica a Uniunii.
Absolut surprinzator, pe Traian Basescu nu prea l-a interesat nici reuniunea in sine si, mai ales, nici faptul ca la Bucuresti veneau atatia sefi de guvern pe care - cand e sa-si revendice fotoliul repartizat Romaniei la Bruxelles - ii numeste "omologii" sai. Lasandu-l pe premierul Ponta sa-i intampine si sa le fie gazda la Palatul Parlamentului, iar el "onorand" cu absenta intalnirea si invitandu-l la Cotroceni pe Barroso, Basescu n-a facut decat sa confirme ca reuniunile UE, indeosebi cele cu agenda economica, sunt un job al premierilor. Adica al celor care, fiecare in tara lui, mai fac si treaba, nu doar dau din gura. Si, ca atare, trebuie sa si participe direct la pozitionarea statului respectv intr-o dezbatere sau alta, la luarea unor decizii pe care apoi trebuie sa le aplice in deplina cunostinta de cauza. Nu afland de la un presedinte ranchiunos si ultraorgolios franturi: cam ce a gandit acesta si cum a hotarat el in numele tarii, fara sa se fi consultat cu nimeni.
La 12 iunie Parlamentul trebuie sa dezbata cu rigoare aceasta chestiune, sa emita un clar punct de vedere. Iar daca acesta nu va conveni Cotroceniului, iar PDL il va contesta la Curtea Constitutionala, onorabilii judecatori sa-si gaseasca timp sa se pronunte inainte de 28 iunie. Ca pe urma trece si summitul si, vine vacanta, nu-i mai prinzi pana in septembrie...
