Blocul M 64

Faptul care facea ca blocul M 64 sa fie unic era ca se nascuse unic. Nu exista un M 63, care sa justifice numerotarea, si nici un M 65.

Faptul care facea ca blocul M 64 sa fie unic era ca se nascuse unic. Nu exista un M 63, care sa justifice numerotarea, si nici un M 65.

Intr-un ocean de blocuri, care in felul lor se chemau logic C 5, C 6 si C 7, sau A 11, A 12, A 13 si A 14, blocul M 64 parea sa se fi ivit din neant. Fara ca nimic sa-l anunte sau sa-l urmeze. Al doilea lucru care-i asigura notorietatea era ca, de oriunde ai fi venit, dinspre nord sau sud, dinspre est sau vest, la M 64 se ajungea in acelasi fel: drept inainte, apoi prima la dreapta si pe urma a treia la stanga. Ar mai fi existat un motiv care sa-l faca popular: se gasea pe Aleea Fetitelor. Celelalte Alei aveau nume sobre, precum Animatiei sau Serg. Dobre Anton, nume absurde, ca Berheci si Observatorul Medical. Singura straduta care te face sa te gandesti la tot felul de prostii era aceea pe care fusese plasat M 64. De ce singurul bloc construit special pentru pensionari si din care pleca in fiecare saptamana cate un sicriu pe banii primariei se gasea pe Fetitelor si nu pe Eternitatii sau chiar pe Adevarului, nu putea sa spuna nimeni. Ce era cu fetitele astea, carora nu li se dadea numele? Ce facusera ele atat de deosebit ca sa fie cinstite cu o alee si totusi sa ramana anonime? Fusesera niste curve sau niste copile nevinovate, care, pe vremea cand inca nu se construise Blocul M 64, le dadeau graunte vrabiutelor flamande?

Altfel, afara de nebunia care se porneste uneori, cand toti locatarii bat cu ciocanul in tevile de calorifer, ca sa protesteze fata de unii locatari care bat in tevile de calorifer fara nici un motiv, mare lucru nu se intampla in M 64. Poate doar faptul ca plutonierul major pensionar Telescu i-a dat in judecata pe toti vecinii, fiindca rup perdelutele puse de el la lift, sa mai insemne ceva. Dupa 186 de procese, domnul Telescu nu e nici in pierdere, nici in castig, deoarece la sase judecatorii din Bucuresti a pierdut, dar a castigat la alte sase din provincie.

Cu cele 14 etaje ale sale, blocul M 64 e remarcat de la distanta, de oriunde ai veni: de la est, de la vest. Daca ar fi acoperit cu reclame de detergenti pe toate fatadele, locuitorii din blocurile cu patru etaje ar afla cu ce detergent pot fi scoase 99 de pete si Romania s-ar mandri in fata lumii intregi cu primul cartier murdar si totusi stralucitor de alb. Firma care le-a propus pensionarilor din M 64 cate un milion de lei de garsoniera, daca accepta sa imbrace blocul in reclame semioarbe sau, ma rog, semitransparente, a mizat pe traditionala saracie a pensionarilor. Dar si pe faptul ca, fiind batrani, locatarii se saturasera de contemplat acoperisuri. Plutonierul Telescu, care pe vremuri strangea adeziuni la cuvantarile lui Ceausescu, a reusit sa obtina acceptul a 98,2% din pensionari. Procentul de 1,8% "Nu sunt de acord" a fost o mare surpriza, intrucat venea de la etajul 7, de la vaduva Atanasiu. Doamna Atanasiu nu a vrut si nu a vrut in ruptul capului sa semneze. "Esti impotriva poporului!", i-a zis de fata cu tot comitetul domnul Telescu.

Doamna Atanasiu nu era impotriva poporului. Doamna Atanasiu n-a semnat fiindca era oarba. "Si ce daca n-o sa mai vorbeasca nimeni cu mine - le-a zis oarba - , eu nu pot trai fara lumina".