Botul lui Bodu

Sebastian Bodu a facut bot. Bodu e seful Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, pe scurt ANAF. Botul e forma lui de a se manifesta cand e suparat. De ce a pus bot Bodu?

Ca nu prea-i ies socotelile. Bine, printre studentii de la ASE, "a-ti iesi socoteala pe strada e culmea contabilitatii!". Scuzati aluzia mai putin academica. Revenind la Bodu. Tanar si nelinistit, statura atletica, luciu in crestet, ca aproape orice barbat intelectual care se respecta, Bodu s-a trezit sef peste mafioti. Nu subalternii lui sunt mafiotii sau, ma rog, or fi si pe-acolo protectori de-al lor, dar ma refer la inginerii financiari care, ani de-a randul, s-au pitit pe dupa fustele guvernelor si dupa mult prea stufoasele reglementari care privesc evaziunea fiscala, deturnarea de fonduri, luarea si darea de mita etc. Lucruri rele, de care economia noastra e plina ochi si tare mi-e ca a dat, de mult, pe dinafara, de am inundat si vecinii. Si, de suparare, Bodu vrea sa schimbe sistemul. Nu radeti! El chiar vrea! Una peste alta, merita o medalie nationala macar pentru stradanie.

De exemplu, vrea sa-i puna la zid pe angajatii Garzii Financiare care mergeau glont la controale, mult prea repetate si batatoare la ochi, la unele firme, ale caror patroni nu sedeau mumos in fata puterii. Te supara unul, pac ii trimiteai Garda peste el. Si de trei ori pe luna, daca se putea. Si de 30 de ori pe an, la nevoie. Acum, toate controalele suspecte vor fi oprite din start. Ca si toate verificarile care urmaresc, de fapt, nu curatirea uneia sau alteia dintre firme, ci rotunjirea veniturilor comisarilor. Sau ingroparea afacerii unii concurent care-ti sta-n coasta.

Sebastian Bodu s-a gandit la ceva: sa dea voie intreprinzatorilor, daca se stiu curati, uscati si cinstiti, sa inregistreze vocile si chipurile celor care ii verifica. Cu alte cuvinte, patronii sa devina regizori, producatori si chiar cameramani ai filmului despre verificarea propriei firme, iar comisarii - vedete TV in toata regula. Unii poate isi vor descoperi calitati actoricesti.

Asta una la mana.

In al doilea rand, Garda Financiara va putea face cercetare penala in cazurile de evaziune fiscala, aspecte de care, pana acum, se ocupa doar Politia Financiara. Politic, nu s-a acceptat niciodata o transformare. Seful ANAF jura ca actualul ministru de Interne vibreaza pe aceeasi lungime de unda cu el, in privinta competentelor comisarilor Garzii, si ca i se pare absolut fireasca aceasta reorientare de atributii. Aceeasi extindere a competentelor se va produce si in cazul Autoritatii Nationale a Vamilor, care va putea face cercetare penala pe infractiuni din Codul Vamal. Bun, dar s-ar putea intampla ca politistii si comisarii sa se calce pe bombeu. Si-atunci? Intr-o astfel de situatie, procurorul va fi cel care va dispune cui incredinteaza dosarul - Politiei sau Garzii.

Sebastian Bodu, cel care, de suparare ca nu poate invinge dusmanul numarul 1 al Bugetului - evazionistul - , si-a facut o lege de reorganizare, spune ca aceasta va fi numai buna de aplicare in maximum doua luni. Tot pana atunci, seful ANAF isi va testa angajatii, cica in prezenta presei, ca sa afle toata lumea ca e un proces transparent. Dar mult mai importanta decat sa participe ziaristii la probele comisarilor - fapt care mi se pare exagerat - cred ca este decizia ca rau-platnicii sa fie obligati sa plateasca, cu prioritate, datoriile curente si apoi pe cele istorice, in conditiile in care darile vechi se prescriu dupa cinci ani de neplata. Asta da reforma a datoriilor catre stat!

Ce-am inteles eu de la domnul Bodu? Ca e bine sa se supere, din cand in cand, sa se considere neputincios si sa ia taurul fiscalitatii de coarne, cat le mai are, cat nu au plecat chiar toti banii negri din tara. Si ca e bine ca, din cand in cand, sa faca bot si sa ameninte cu demisia, daca tot a fost pus in aceasta functie, care l-a sustras de la treburile firesti ale tineretii, cum ar fi un film la mall, o excursie exotica, un club, un pub, un sport, ceva mult mai amuzant decat urmarirea mafiei financiare.