Cafeaua ratata

Sefului statului roman i s-a programat o intrevedere de 15 minute intr-o pauza de cafea! Umilinta care nu s-a mai produs, deoarece doamna Merkel si-a anulat programul.

A trecut o saptamana de la referendumul din Transnistria al carui rezultat era programat fara surprize.

Efectul juridic este inca nul, si nici regimul Smirnov nu se astepta la o urmare concreta, mai ales ca aceasta consultare la nivelul enclavei era a sasea. Mai interesante sunt reactiile internationale dupa acest referendum, evaluarea lor prin ochii Moscovei fiind cu siguranta chiar si motivul desfasurarii lui. Este important ca "centrul de comanda" sa aiba in arhiva cat mai multe pozitii si reactii ale capitalelor lumii sau ale organizatiilor internationale. Diplomatia in cazurile conflictelor inghetate inseamna un cumul de pasi marunti punctat cu gesturi de spectacol, in care, in final, o stare de fapt se traduce intr-una de drept. Cu cat se complica mai mult un asemenea dosar, cu atat solutiile devin mai pripite, experientele istorice, dar si cazuri similare din prezent indreptatind a compara cazul Transnistria cu un Gibraltar al Estului. Eticheta a fost pusa intr-o recenta dezbatere organizata de Centrul de Studii Strategice din cadrul Fundatiei Europene Titulescu. Asemenea manifestari vin sa umple cu substanta reactiile palide ale autoritatilor de la Bucuresti care au respins in termeni "de serviciu" referendumul transnistrean. Presedintele Traian Basescu a facut-o doar in cadrul unui interviu acordat revistei germane Focus tinand sa spuna ca "Moscova nu ma asculta pe mine". Aceasta cumintenie nu e de natura sa dea consistenta unui punct de vedere din care sa rezulte un interes romanesc in problema Transnistriei. In conditiile in care peste putin timp vom asigura si granita Uniunii Europene, pe langa cea de acum a NATO, spre Est, pozitia Bucurestiului s-ar impune sa fie anuntata cu o voce mai clara si rostita mai apasat. Mormaiala in barba gangurita de Cotroceni si Externe se adauga politicii de abdicare totala in fata Ucrainei, ceea ce arata lumii o Romanie inconsistenta in apararea interesului national spre Rasarit.

In argumentarea respingerii referendumului, diplomatia de la Bucuresti ar trebui sa aduca in discutie procedeul extrem de periculos al modificarii granitelor prin consultarea unor comunitati locale. Creandu-se un precedent ar fi deschisa calea spre independente haotice ale unor insule de interese stabilite pe varii criterii. S-ar putea face astfel si un referendum similar la Chisinau sau la Reghin. OSCE, Uniunea Europeana, dar si SUA au fost mult mai ferme in reactiile lor fata de referendumul din Transnistria decat a facut-o Romania.

Interesul Rusiei de a avea o "ancora" la Tiraspol de care sa se sprijine dominatia din Krimeea si legatura speciala cu Turcia pare sa influenteze si pozitia mai putin ferma a Bucurestiului. Traian Basescu, stiind ca Putin il sare si in acest an din program, a ales sa discute prin intermediari problema separatismului transnistrean. Franta si SUA au pe acest subiect unul din putinele lor puncte comune. Totul e sa-i tina si sa nu uite la un moment dat a cui capitala este Bucurestiul.

La Berlin, cancelarul Merkel nu poate fi deranjat cu asemenea probleme incalcite. Intalnirea programata ieri cu presedintele Basescu avea, conform comunicatului din 20 septembrie al Cotrocenilor, menirea sa "permita abordarea unei agende largi de teme de interes comun..., relatiile bilaterale, precum si dosare ale actualitatii regionale, cooperarea in Marea Neagra, situatia de securitate din Orientul Mijlociu." Pentru toate acestea, sefului statului roman i s-a programat o intrevedere de 15 minute intr-o pauza de cafea! Umilinta care nu s-a mai produs, deoarece doamna Merkel si-a anulat programul. Astfel presedintele jucator a avut inca o data noroc cat carul.