Când Candidatul îl pune la îndoială pe Preşedinte

Din start, preşedintele s-a situat de partea membrilor Asociaţiei 21 Decembrie în conflictul acestora cu Parchetul General.

Preşedintele Traian Băsescu a primit marţi seară la Palatul Cotroceni o delegaţie a Asociaţiei 21 Decembrie, condusă de Doru Mărieş. Potrivit datelor oficiale, a fost vorba despre o mediere a şefului statului între membrii asociaţiei şi responsabilii din Justiţie în chestiunea dosarelor Revoluţiei. În cadrul întâlnirii, Traian Băsescu a pus-o la punct pe Laura Kovesi, procurorul general al României, când distinsa a declarat că anchetarea penală a morţilor de după fuga lui Ceauşescu trenează, pentru că procurorii n-au probe ca să acuze pe cineva. Reacţiile adversarilor lui Traian Băsescu din politică şi din presă n-au întârziat să apară.
Ă
Ion Iliescu a denunţat drept "inadmisibilă" maniera în care şeful statului s-a raportat la instituţia Justiţiei noastre.

Televiziunile mogulilor au insistat îndelung pe comportamentul necivilizat al preşedintelui. Aşa cum am mai scris şi spus, în această perioadă de campanie care pe care, analistului i se cere mai mult ca oricând să excludă patima de chibiţ pro sau contra în abordarea unui moment creat de Traian Băsescu, deja candidat la prezidenţialele din 2009.

Sub acest semn, trebuie să ne referim, înainte de toate, la temeiurile constituţionale ale întâlnirii. De mai mult timp, revoltaţi de ceea ce ei numesc tărăgănarea de către Parchet a dosarului Revoluţiei, membrii Asociaţiei 21 Decembrie sunt în greva foamei. Ca şi în cazul poliţiştilor, şeful statului avea obligaţia de a media conflictul dintre membrii asociaţiei şi Parchetul General. Din acest punct de vedere, contrar afirmaţiilor lui Ion Iliescu potrivit cărora "domnul Băsescu discută despre Revoluţie şi revoluţionari cu nişte impostori", Traian Băsescu a procedat corect din punct de vedere constituţional convocând la Cotroceni părţile în conflict. În cadrul acestui moment, Traian Băsescu a încălcat însă Constituţia.

Potrivit Legii fundamentale, în cadrul medierii, preşedintele trebuie să se păstreze într-o postură de imparţialitate.

Nici vorbă însă de respectare de către Traian Băsescu a acestei obligativităţi constituţionale. Din start, preşedintele s-a situat de partea membrilor Asociaţiei 21 Decembrie în conflictul acestora cu Parchetul General. Membrii Asociaţiei 21 Decembrie reproşează Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie tărăgănarea dosarelor Revoluţiei. De asemenea, ei reproşează Parchetului scoaterea lui Dan Voinea din postura de realizator al dosarului. Membrii Asociaţiei 21 Decembrie bat câmpii. Că morţii din Revoluţie sunt produsul exclusiv al diversiunii cu teroriştii - e un adevăr asupra căruia toţi istoricii cad de acord. Că diversiunea a avut autori - e un alt adevăr unanim acceptat. Din punct de vedere juridic, lucrurile stau însă net diferit. Atât procurorii, cât şi judecătorii, chiar şi în cazul unui adevăr incontestabil, au nevoie de probe pentru a-l transforma în adevăr juridic.

Probele lipsesc în cazul dosarului Revoluţiei şi în cel al Mineriadei.

În acest caz, faptul că ancheta penală trenează de 18 ani nu constituie - cum afirmă membrii Asociaţiei - expresia unei acţiuni voluntare din partea Parchetului. Pretenţia membrilor asociaţiei ca Parchetul să soluţioneze dosarul cât mai repede, dar mai ales aşa cum vor ei, se constituie într-o gravă punere la îndoială a statului de drept. Membrii Asociaţiei 21 Decembrie cer ca Dan Voinea să ancheteze în continuare.

Dincolo de faptul că Dan Voinea, procurorul din Procesul Ceauşescu, trebuie să facă el însuşi ţinta unei anchete penale pentru prestaţia din mascarada de la Târgovişte, nici o asociaţie din lume n-are dreptul să ceară ca un anume procuror să ancheteze un dosar.

La întâlnirea de la Cotroceni, şeful statului şi-a însuşit toate aceste pretenţii ale asociaţiei. Medierea s-a transformat astfel într-un atac al preşedintelui la adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Domnul preşedinte s-a comportat din nou ca şi cum ar fi uitat de separarea puterilor în statul democratic. Angajat de partea asociaţiei, Traian Băsescu a cerut Parchetului să-l readucă în activitate pe pensionarul Dan Voinea.

Asta, deşi CSM şi-a dat din mai 2009 avizul pentru revocarea lui Dan Voinea.

Şi în acest caz - aşa cum spune Ion Iliescu -, Traian Băsescu e responsabil de "o imixtiune inadmisibilă" în treburile Justiţiei.

Cum se explică încălcarea Constituţiei de către Traian Băsescu?

Pe lângă năravul prezidenţial de a impune soluţii autoritariste într-un regim democratic, explicaţia trebuie căutată în campania electorală asumată de Traian Băsescu, deşi nu şi-a anunţat candidatura. Marţi, 8 septembrie 2009, la Cotroceni n-a fost preşedintele, ci candidatul Traian Băsescu. Care candidat l-a pus la îndoială pe preşedintele Traian Băsescu.