Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Traian Băsescu s-a dat în vileag când a mărturisit că e nodul informaţiilor de tot felul. Cam cum e Simeria pentru traficul feroviar. La el se înnoadă iţele nevăzute ale acestei adunături de turnători şi lichele. Aşa îmi explic, deşi nu mai era nevoie, modul discreţionar şi autoritar cu care şi-a eliminat adversarii. A ţesut în jurul tuturor o pânză de păianjen, cu ajutorul serviciilor secrete, şi astfel le-a venit de hac opozanţilor. La încheierea celor două mandate, omul acesta va putea raporta „misiune îndeplinită”, fiindcă nimic din ce şi-a propus nu lasă neînfăptuit. Am în vedere agenda sa personală, că aia a ţării nu l-a prea interesat.
Deranjat de ultimul derapaj prezidenţial, Victor Ponta caută să apere independenţa Justiţiei prin jalbe trimise ambasadelor străine de la Bucureşti. În comunicatele oficiale, premierul îl pârăşte pe Traian Băsescu de ieşiri nepotrivite la adresa magistraţilor şi de divulgarea unor date nepublice din dosarele penale. Americanii au răspuns deja epistolei şi, cum altfel ?, îşi manifestă proverbiala îngrijorare, bla-bla... Le ştiu pe dinafară textele, parcă sunt trase la indigo, indiferent de subiect. Observ, însă, cu dezgust, că şi Victor Ponta se plânge altora de una-alta, aidoma Ilegitimului, uitând că independenţa ţării e mai importantă ca independenţa Justiţiei. Şi, atunci, de ce aş vota un politician care, pentru orice fleac, se duce cu basca în mână la american sau englez ? Eu vreau să votez un român care să nu se ploconească în faţa nimănui, altminteri la ce mai organizăm alegeri libere ? Căci, ca să-l citez pe Mencius, „O persoană îndoită de şale nu va reuşi niciodată să îi îndrepte de spate pe cei din jurul său”. M-am săturat de pârâcioşi, pe ăştia, la şcoală, îi băteam şi-i batjocoream până îşi luau singuri seama.
Toţi prezidenţiabilii ne cer să îi votăm şi ne promit câte-n lună şi-n stele. Cum se mai prefac, fariseii ! Păi nu e unul să nu ştie că, după ce va depune jurământul de credinţă la Cotroceni, va cere guvernului să strângă şi mai tare cureaua, să inventeze noi biruri. Căci criza economico-financiară va rânji şi mai ameninţător în casele românilor, că siguranţa cetăţeanului a ajuns o vorbă goală. Şi, atunci, pentru ce se bat cei paisprezece inşi ? Or fi conştienţi că nu-i aşteaptă zile senine ? Că mizele sunt mici, atâta timp cât băncile nu ne mai aparţin, că fabricile au fost transformate în mall-uri, că petrolul circulă prin conductele investitorilor strategici de dincolo de graniţele noastre, că toate politicile se decid la Washington şi la Bruxelles ? Ăstora de la noi nu le mai rămâne decât să ciugulească firimituri şi să hotărască cine e arestat şi cine nu. Aşadar, de ce să merg la urne în noiembrie ?
Elena Udrea anunţă numele viitorului său prim-ministru – Anca Boagiu. Desigur, dacă va câştiga sufragiul de luna viitoare. Dacă ! Prin 2011, un înalt reprezentant al stăpânirii din capitala Europei, i se confesa unui funcţionar român: „Faptul că.... şi B. nu este cel mai rău ministru. Deci dacă B. face asta, imaginaţi-vă doar ce fac Boagiu şi Udrea sau oricare altul. Şi trebuie să înţeleagă în cele din urmă că nu pot... nu suntem în secolul XIX în Africa, trebuie să fim atenţi la ce fac şi trebuie să plece din administraţie şi nu să-şi bage degetele acolo unde nu ar trebui”.
Ce intuiţie a avut şi oficialul ăsta, ori informaţiile primite din colonie erau exacte ? Oricum, aflăm din gura lui că România nu diferă deloc de Africa, ca moravuri şi năravuri.
Ofiţerul acoperit ar fi Victor Ponta. Strigoiul din Deal a apărut iar pe geamul televizorului, pe la miezul altei nopţi de pomină, şi ne-a lămurit că tânărul prezidenţiabil are dublă comandă încă din 1997. Pe cine mai interesează un asemenea amănunt, într-o Valahie a bârfelor şi trăncănelilor ? Aici, pe malul Dâmboviţei, cam despre fiecare figură publică umblă zvonul că e omul serviciilor. Şi cu ce ar fi mai compromiţător Serviciul de Informaţii Externe decât Securitatea de altădată, la care, cică, Traian Băsescu avea normă precisă de turnat ? Ce ţară năpăstuită, cu un preşedinte bănuit ca informator roşu şi cu un premier deconspirat ca agent acoperit... Dacă am fi un popor cu niscaiva glagore, am boicota alegerile din noiembrie şi i-am obliga, astfel, pe politicieni să-şi ia tălpăşiţa. Dar nu suntem !
În dosarul lui Dinu Patriciu, doi inculpaţi americani s-au pricopsit cu o disjungere, încă din faza de urmărire penală. Procurorii noştri pesemne că au citit Constituţia SUA şi au constatat că yankeii se bucură de dreptul fundamental la fericire. Nu ca la noi, aşa că, pentru aceleaşi fapte, unii zburdă liberi pe te miri unde, iar alţii zac la carceră. Curat constituţional, monşer, şi politically correct !
Citește pe Antena3.ro
