Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Pe termen foarte lung suntem toţi morţi!”. Așa obișnuia să spună economistul britanic John Maynard Keynes, care a rămas în istorie nu doar pentru aceste vorbe, dar mai ales pentru pledoaria sa în favoarea intervenției statului în economie. Contrazis de monetariști, Keynes este azi adesea paravanul politicienilor care doresc ca statul să țină strâns pâinea și cuțitul.
Dar în perioade de incertitudine și de bâlbâială, și oamenii simpli, și antreprenorii, și oamenii de afaceri ajung să vrea ca statul să fie soluția salvatoare din fața unei crize economice. Iar despre criză (re)începem să vorbim din ce în ce mai des, la fel ca acum mai bine de 10 ani. Din plan extern, avertismentele au început să se facă auzite. Șefa FMI spunea recent că lumea riscă o nouă mare criză economică, comparabilă cu cea de la sfârșitul anilor ’20, marcată de inechitate și instabilitate financiară. „Noul deceniu ar putea sta sub semnul tensiunilor sociale și al instabilității piețelor financiare”, avertiza Kristalina Georgieva, la o conferință la Washington.
Semnalul se aude și pe partea noastră a Oceanului Atlantic: fostul guvernator al Băncii Angliei, Mervyn King, citat de The Guardian, avertizează, la rândul său, că „lumea păşeşte către o nouă criză economică şi financiară, care va avea consecinţe devastatoare pentru sistemul democratic al pieţelor”. King susține că economia mondială este captivă într-o capcană a creşterii slabe, iar recuperarea de după criza din 2008-2009 a fost mai slabă decât cea de după Marea Depresiune. „După Marea Inflaţie, Marea Stabilitate şi Marea Recesiune, am intrat în Marea Stagnare”. King crede că după Marea Depresiune din 1929 a existat o gândire nouă şi o schimbare intelectuală, dar astăzi nu se vede nicio noutate în gândire, nicio idee revoluționară care să scoată economia globală din paradigma actuală: aceea a adâncirii inegalităților, a agravării tensiunilor sociale, a instabilității financiare și a gravelor tulburări politice.
În cazul României, cred că țara noastră este captivă într-o capcană a creșterii bazate pe consum, care nu produce mare valoare pe termen lung (în lipsa cvasitotală a investițiilor) și care dă dureri de cap, îngrijorări și deficite serioase pe termen scurt. Cu cât vorbim mai mult și mai tare de iminența unei crize economice, cu atât aducem mai aproape criza în sine, iar fără acțiune inteligentă în politicile publice, pe termen scurt, suntem cu toții „morți”. Un om de afaceri îmi spunea că va trebui să fim atât de inventivi încât să reușim să supraviețuim în lipsa unor politici publice favorabile mediului economic, ba chiar în prezența unor politici publice potrivnice. Este timpul unor intervenții imediate, care să readucă încrederea în economie.
Citatul lui Keynes poate fi astfel ușor parafrazat în contextul românesc: dacă guvernul nu intervine rapid, vom fi „morți” cu toții în timp scurt.
Citește pe Antena3.ro
