Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La cursul de Teoria sistemelor logice, pe care ni l-a predat în anul III la Facultatea de filosofie a Almei Mater bucureştene, neuitatul nostru profesor Gheorghe Enescu, am învăţat despre aşa-numitul “paradox al mulţii care se conţine pe sine”. Iată-l: “Dacă se va decide ca nici-un primar să nu mai locuiască în localitatea al cărei primar a fost ales ci într-o anumită localitate, alături de toţi ceilalţi primari, atunci primarul acestei localităţi unde va locui?”
Mi-am adus aminte de acest paradox aflând declaraţia ex-preşedintelui Traian Băsescu despre dezamăgirea pe care i-o provoacă tânăra generaţie de politicieni. În supărarea sa crâncenă, fostului chiriaş din Dealul Cotrocenilor pe urmaşii (măcar în ordine strict cronologică ) generaţiei sale merge atât de departe încât îi numeşte, în bloc, “o generaţie ratată”. Conchizând,în stilul său patetic spre găunos: “Ce simbolistică reprezintă el?” (Era vorba, fireşte,despre Victor Ponta pe care Traian Băsescu l-a făcut cap de listă! n.n.)
Nu contest, despre Victor Ponta ca şi despre alţi tineri politicieni, citaţi sau nu de către Amiralul Dezastrului Naţional se pot emite (şi chiar s-au emis!)opinii multe,foarte multe “pro sau contra”, fiecare dintre tabere, susţinători sau contestatari, având libertatea de a–şi susţine, cu argumente şi cu dovezi, opţiunea. Dar de aici şi până la a-i blama “în bloc” pe toţi tinerii politicieni din România anului 2015 cum că ar face parte dintr-o “generaţie ratată”, asta este o mare şi nedreaptă eroare de raţionament pe care tot ştiinţa logicii o numeşte “generalizare pripită”. Iar, dacă tot a venit vorba despre pripeală, eu chiar zic să nu ne pripim, ştiut fiind faptul că, alături de etică- ştiinţa moralei-, nici logica nu face parte dintre preferinţele proaspăt expiratului preşedinte al scumpei noastre patrii!
Aşadar, tânăra generaţie de politicieni români contemporani este “o generaţie ratată”, adică o generaţie care i-a provocat mari dezamăgiri. În cazul acesta, fiica sa- Elena Băsescu alias Ebba- unde se află? Păi nu a fost ea, Ebba, băgată- ce-i drept, cam cu anasâna- în Parlamentul European sub cuvânt că este o tânără speranţă a politichiei noastre? Şi când scriu “cam cu anasâna” mă gândesc în mod expres la mişmaşurile la care s-au dedulcit acoliţii băsismului spre a-i face rost mezinei prezidenţiale de fonduri pentru campania electorală? Întrebare deloc fără rost atâta vreme cât, nu mai departe de ieri, Monica Iacob Ridzi a fost condamnată pentru participarea sa, pe cât de entuziastă pe atât de nelegală, la colectarea sus-ziselor fonduri pentru această candidată. O candidată care- ce să vezi?!- pe liste era “independentă”, pentru ca, după aia, să devină, brusc şi dintr-o dată, PDL-istă(acasă) şi PPE-istă(în Parlamentul European)! Drept pentru care uite că am ajuns tot la vorba lui Traian Băsescu:”Ce simbolistică este ea?”
Cât priveşte prestaţia Ebbei, cu mult drag alintată de tătânele său “gogoşica”, în legislatura cât a ocupat, nu pe bani puţini, un loc în Parlamentul European, ce să mai discutăm? Nu cumva tocmai această prestaţie (ca să îi spunem aşa)- amestec jenant de incompetenţă şi de tupeu- a fost un motiv de amarnică dezamăgire chiar şi pentru mulţi dintre votanţii ei? Cât despre răspunsul la întrebarea “Ce simbolistică este ea, Ebba?”, cred că mai bine uităm subiectul, lăsăm capul în jos, de ruşine, şi mergem mai departe, zicând bogdaproste că Ebbei nu i s-a reînnoit mandatul de europarlamentar.
Vedeţi de ce mi-am adus aminte de faimosul paradox al mulţimii care se conţine pe sine? Păi, dacă tinerii politicieni români, dintre care Traian Băsescu nu citează decât nume din PSD, fac parte din “generaţia ratată”, atunci tânăra politiciană Elena Băsescu, numită şi Ebba, din ce generaţie face parte?
