De cand a fost confirmata informatia relansarii crizei economice, nu e zi lasata de la Dumnezeu sa nu citesc o veste proasta. Profetul Rubini spune mai nou ca Marx avea dreptate in privinta capitalismului. Cand spune asta un economist american, lucrurile devin aproape dramatice. Alti economisti din Romania spun ca asistam cu totii la moartea capitalismului, care a cazut prada propriei lacomii. Nu stiu daca aceste cuvinte mari sunt reale sau nu, dar ele descriu o stare de uriasa nesiguranta. Lumea pare sa-si fi pierdut busola si nici noi, romanii, nu stim incotro ne indreptam. O mare banca franco-belgiana care crediteaza cu predilectie proiectele administratiilor locale din cele doua tari s-a prabusit intr-o singura zi cu peste 22 la suta. Ratingul Italiei o fost coborat, Grecia ameninta pe toata lumea cu evolutia ei, bursele sunt in crize repetate de hipotensiune. Tot interesul de pana acum pentru orice alt subiect dispare. Economia ne dicteaza viata si ameninta sa o faca intr-un mod foarte brutal in viitorul apropiat. O cifra oficiala spune ca datoriile tarilor din zona euro depasesc suma de 9.000 de miliarde de euro. E fabulos de mare, aproape descurajanta. Tot Rubini spune zilele trecute ca e nevoie de "o bazooka de 2.000 de miliarde de euro pentru salvarea Europei". Dupa atatea alte sute de miliarde bagate in tot soiul de gauri negre ce pareau insule de prosperitate. Vor exista acesti bani? E vreun guvern sau vreo institutie suprastatala de genul Uniunii Europene capabila sa stranga suma asta de la membrii ei pentru salvare? Nu stie nimeni. Previziunile sumbre se amplifica exponential si ele vizeaza insasi existenta UE si a monedei euro. Sunt contradictii majore intre oamenii de stat, intre economisti. Ceea ce pare modalitatea de iesire din criza economica pentru unii este un prilej de criza de nervi pentru altii. Vad ca Germania acuza SUA, de la Washington se arunca sageti spre mult prea lenta Europa. FMI spune ca n-are nici el suficienti bani pentru acest al doilea val ce va urma, Banca Central Europeana e cu pistolul la tampla.
Atata fluiditate si lipsa de predictibilitate n-a fost niciodata. Analistii mai experimentati spun ca astfel de turbulente sunt fara precedent de la terminarea celui de-al doilea razboi mondial. Bancile nu mai sunt un instrument sigur. Cei care au imprumuturi si datorii sunt sortiti unui chin si mai mare pe viitor. Cine are economii, le pastreaza cash ori investeste cumparand aur, eternul refugiu.
Incerc si eu sa ma dumiresc, citesc in stanga si in dreapta, dar nu gasesc raspunsul simplu si clar la intrebarea: ce vremuri vin? Si lipsa perspectivei e un mesaj clar. Bine n-are cum sa fie. Iar pe noi ne gaseste tot cu ospatari si tinichigii in functii-cheie. Dumnezeu cu mila!