Cine conduce Romania?

Se duc lupte intestine pentru ca taxa pe valoarea adaugata sa nu se majoreze cu 3 procente, asa cum a anuntat de-acum fostul ministru al Finantelor, Ionut Popescu.

Noul ministru, tot liberal, dar mai bancher si mai business-man, Sebastian Vladescu, spune, intr-un fel, stop joc. Majorarea TVA nu mai pare a fi singura dintre solutiile aplicabile, pentru diminuarea deficitelor create de introducerea cotei unice de impozitare.

Chiar si PNL-ul, in intregul sau, face, acum, ce n-a facut tot mandatul lui Ionut Popescu - da un comunicat bine ticluit, in care anunta ca majorarea TVA nu este dorinta liberalilor si, oricum, nu este o masura batura in cuie, cum parea nu mai departe de saptamana trecuta.

Deh!, politica asta, ar spune unii. Deh!, economia asta, as spune eu, cu gandul la declaratia guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, cel care avertizeaza, in surdina - cum ii e firea - ca daca musai creste TVA, adio inflatie de 5% pentru anul viitor si sa zicem merci de un 6,5% caznit.

Tot guvernatorul este cel care spune ca obiectivul oficial al Bancii Nationale este mentinerea stabilitatii preturilor si a pietei financiare, orice alta preocupare fata de cursul de schimb al leului sau multimea banilor in circulatie fiind chestiuni secundare. Declaratia coincide cu lansarea primului "Raport asupra inflatiei", care nu este altceva decat o componenta informativa a programului de "tintire a inflatiei", pe care-l adopta BNR.

Insumand toate aceste fapte, aparent marunte, si adaugand hiperactivitatea politica din aceasta vara, tragand linie si adunand, parca ne vine sa credem ca ceea ce spune presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, ca Mugur Isarescu este cel care conduce tara e o realitate, si nu o platitudine.

Sa luam puterile si oamenii in stat pe rand. Presedintele e preocupat de alegeri anticipate, de umilirea premierului, de cresterea PD-ului, pana la momentul cand va deveni primul partid al tarii, a fost in vacanta, s-a bronzat, e oarecum relaxat dupa rezolvarea crizei ostaticilor si dornic de a face fata unor noi provocari - politice si informationale, necum economice.

Premierul abia a scapat de alegerile anticipate, de "uite demisia!, nu e demisia!", a subventionat si Tractorul, a trecut si peste o remanierea de mucava, atata timp cat doamna Sulfina Barbu este bine merci la locul ei, la fel si domnul Dobre, a avut cateva week-end-uri libere, acum si-a tras si un concediu, a rezolvat printr-un comunicat si problema sotiei, acuzata de discriminare, pentru un clip al fundatiei sale. Si, in general, aplica tactica de a face economie de vorbe. E o alegere buna, pe principiul ca ce se taie, nu se fluiera. Valabil peste tot, nu si in economie. Economie de vorbe da, dar de fapte nu e indicat.

Apoi, Parlamentul. Aici, trebuie sa recunosc, e zarva mare. Adrian Nasatase si Nicolae Vacaroiu sunt ca si plecati din functii, pentru ca asa vor, in ordine: Traian Basescu, Radu Berceanu, PD-ul, PNL-ul care au convins si pe PC si UDMR. Nici parlamentarii nu au nici o treaba cu economia. Nici macar cu economia politica. Se concentreaza pe chestiuni esentiale si fundamentale, cum ar fi toaletele senatorilor si intrebuintarea judicioasa a spatiilor mult prea vaste din Palatul Parlamentului.

Economia? Economia e si va ramane Cenusareasa preocuparilor guvernamentale. Privatii sunt pe cont propriu, au incetat sa mai spere la vreun sprijin, macar legislativ, din partea statului, cetatenii obisnuiti merg la serviciu, pentru a avea de unde se intoarce seara, pentru a afla ce-au mai facut politicienii nostri dragi si iubiti, iar Banca Nationala trage ponoasele lipsei noastre de apetenta pentru a lua decizii reformatoare in economie.

Dar, nu-i nimic, peste alti mai putin de patru ani, parca ii si vad pe politicieni cum, in campanie electorala, isi vor arunca, de la unul la altul, pisica inflatiei, catelul bugetului si dulaul coruptiei. Cu fraze frumos mestesugite, unii vor castiga, altii vor pierde. Indiferent cine vor fi primii si care ultimii, rezultatul e acelasi. Banca Nationala ramane sa stinga lumina.