Cine e "bucureşteanul"?

Mai întîi de toate, "bucureşteanul" este cineva cît se poate de reticent. El vine la vot într-o mai mică măsură decît restul ţării pentru că a auzit multe şi a obţinut extrem de puţin.

E normal să ne punem întrebarea asta. Acum o lună, cînd candida, independent, împotriva "maşinăriilor" de partid, Sorin Oprescu declara că aliatul lui e "bucureşteanul". Astăzi, cînd partidele celelalte par să-şi aducă "maşinăriile" îndărătul lui Oprescu, Vasile Blaga spune că aliatul lui e tot "bucureşteanul". O fi acelaşi? Cum arată, de fapt, "bucureşteanul" ăsta isteţ, imposibil de minţit, gata să recunoască dintr-o privire un candidat sincer şi priceput?

În termeni de comunicare politică, el e o ficţiune şmecheră şi aparent umilă. "Bucureşteanul" din poveste e mereu un om mult prea deştept ca să creadă poveştile contracandidatului care totuşi îi ajută inteligenţa cu mii de panouri şi de spoturi, şi de fluturaşi...

Cazul lui Blaga e cît se poate de interesant. El a plecat la drum pe o linie clar politică, numai că ea se vădeşte acum insuficientă pentru un mandat de primar. Nu mai sîntem în 2000, 2004. Nici măcar în 2005. Nu mai e suficient să spui "sînt urmaşul lui Băsescu şi îi pun în practică ideile". Despre succesiunea lui Videanu, ce să mai vorbim!

Şi, uite-aşa, începem să răspundem la întrebarea din titlu. Mai întîi de toate, "bucureşteanul" este cineva cît se poate de reticent. El vine la vot într-o mai mică măsură decît restul ţării pentru că a auzit multe şi a obţinut extrem de puţin.

În al doilea rînd, "bucureşteanul" tocmai a trecut prin opt ani în care a fost folosit ca trambulină. Băsescu l-a sedus şi l-a abandonat în gropi, printre cîini vagabonzi şi canalizări stricate. Patru ani, "bucureşteanul" nostru a crezut că primarul vrea şi nu poate pentru că nu-l lasă PSD-ul. În următorii patru ani, a aflat că, de fapt, primarul Bădeanu sau Văsescu – cum vreţi – poate, dar nu vrea. Are alte probleme. Nici unul dintre marile proiecte portocalii nu a devenit realitate.

"Bucureşteanul" de azi a înţeles că iureşul politic, cruciadele împotriva fantomelor şi soluţiile de tipul ardeiului iute nu ajută cu nimic la rezolvarea problemelor reale atunci cînd vine vorba despre o primărie. Că el, "bucureşteanul", rămîne, pe mai departe, fără parcări, fără trafic, fără canalizare, fără străzi curate. "Bucureşteanul" a devenit – surprinzător şi, probabil, instinctual – aliatul celor discreţi şi eficienţi, care nu ridică în văzduh carnetul de partid şi nu sînt vedete de talk-show. La sectoarele 2 şi 3, două persoane total diferite ca apartenenţă politică, generaţie sau stil au cîştigat cu o asemenea discreţie din primul tur. Iar cîştigătorul primului tur pentru Primăria Generală, Sorin Oprescu, a fost singurul candidat care nu a avut panouri publicitare în oraş.

"Bucureşteanul" începe să devină, tot mai mult, un locuitor al Bucureştilor şi, tot mai puţin, un individ manipulat prin televizor sau publicităţi de oricare fel. El trăieşte în oraşul real, şi nu pe harta soluţiilor lui Blaga.