Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Războaiele pe care le pornesc și le opresc cu mare frecvență știrile catastrofice acoperă în România realitatea războiului pierdut de mulți ani, care a lăsat în urmă ruinele industriei, suport al economiei. ,,Pacea de la București”, ediția ’90, act niciodată scris ca atare, a avut, în fapt, efectele gândite de ediția din 1918 a păcii impuse de ocupantul germano-habsburgic. A ,,reușit” să îngrope în ultimii 30 de ani mii de uzine, exploatări miniere, companii de comerț exterior, institute de cercetare și proiectare fără a fi nimeni tras la răspundere. Caz de școală, scufundarea flotei a fost investigată, cu rezultat în justiție zero, pe baza ,,expertizei” care ajungea la concluzia mincinoasă ,,fără prejudiciu”. Artizanul transferării flotei comerciale armatorilor străini a ajuns președintele țării, ceea ce arată dimensiunea politică a complotului împotriva economiei românești. Ca atare, discuțiile despre suveranitatea națională care mai apar, din reflexul unor sentimente patriotice încă prezente în câteva conștiințe, se desfășoară la umbra instituțiilor supranaționale care controlează strict economia. Firul subțire care mai leagă capitalul românesc de fluxurile din economie este mereu amenințat cu sufocarea. Deciziile pentru creșterea ponderii capitalului autohton în domeniul bancar stârnesc furtuni mediatice interesate în vulnerabilizarea politicii monetare a BNR, instituție națională cu o vechime de 140 de ani. Mai există companii de stat în câteva domenii - energie, transport pe calea ferată și aerian -, dar administrarea lor este dur criticată, scopul fiind scăderea prețului pentru ultimul val de privatizări. Ideile de sprijinire a unor sectoare care pot vitaliza economia sau de protejare a resurselor minerale au fost rapid îngropate. Programele lui Daea de susținere a agriculturii autohtone sunt aruncate în derizoriu de noua guvernare, iar exploatările gaziere din Marea Neagră nu vor aduce mari profituri bugetului. Liderii naționali care nu se pliază pe acordurile ,,Păcii de la București”, extinse acum și în domeniul apărării și al justiției, sunt izolați sau eliminați în spectacole cu artificii, pentru a nu mai face ,,pui vii”. Revoluția numerică a creat o vasalitate globală față de partenerul strategic, importată prin GAFA. Giganții net-ului au în mână toate datele personale ale cetățenilor, companiilor și statelor; mai mult, emit cryptomonede care ies din supravegherea băncilor centrale. În acest tablou înrămat de un neocolonialism apăsător, controlat vag de principii democratice, care sunt luminile de speranță pentru păstrarea identității de neam? România a trăit miracolul prăbușirii colosului sovietic și poate judeca, prin prisma experienței unei generații, comparațiile vasalității. Acum ar mai putea repeta, printr-o diplomație cu rădăcini titulesciene, jocul din perioada anilor ’70-’80, când a mers în echilibru pe terenul îngust dintre Tratatul de la Varșovia și Statele Unite? Realizările de atunci, într-o perioadă complicată a Războiuli Rece, rămân ca o pagină de referință pentru știința unei țări mici de a fi prețuită tocmai pentru independența ei și capacitatea de mediere. După trei decenii de la schimbarea sistemului politic și intrarea în organizațiile la care am râvnit - NATO și UE, observăm că lesa transatlantică a superputerii americane este mai lejeră pentru țările Estului decât regulile stricte de la Bruxelles. Este o premisă pentru a căuta un nou echilibru, mai personalizat, pentru a apăra bruma de suveranitate rămasă. Să nu uităm lecțiile de strategie militară din Antichitate, valabile și astăzi: cetatea cu ziduri puternice poate fi cucerită dacă deschide cineva porțile din interior.
Citește pe Antena3.ro
