Circuitul brăţărilor dacice în natură

Aurul dacilor pare să fie un blestem. Cine l-a căutat şi a găsit ceva prin văgăunile Sarmizegetusei a ajuns în lotul "brăţărilor dacice". Sunt 12 inculpaţi într-un proces ce se târâie prin tribunale de vreo patru ani.

Din lotul celor 12, unii au săpat ilegal, alţii au plasat caratele pe piaţă, alţii le-au intermediat. Cazul a avut şi o tentă politică, fiind înlănţuit în dosar, evident, suspectul de serviciu Adrian Năstase. Nu putea Parchetul să nu-i lege de coadă fostului premier şi brăţările dacice. Evident, un balon de săpun, chiar o gogomănie a anchetatorilor, care s-au lăsat păgubaşi, tot la ordin, aşa cum fusese şi pista politică încercată.

După ce cazul a ţinut prima pagină, cu titluri explozive, iar televiziunile deschideau ştirile cu "tezaurul brăţărilor dacice", acum subiectul a căzut în anonimat. Sunt cei 12 pe care îi vântură din când în când instanţele care nu prea au probe de "atac la patrimoniu".

Pe lângă şmecheria lotului "căutătorilor" care au pus pe piaţă arcurile din aur s-a suprapus o alta, a lotului celor care au recuperat brăţările. Când ţara avea de toate şi banii gâlgâiau prin buget de nu mai ştiau autorităţile pe ce să-i arunce, cineva a descoperit o mină de aur - readucerea în patrimoniul naţional a brăţărilor dacice. Tot acel cineva a vândut ponturile - unde sunt de găsit bijuteriile străvechi ale neamului. Şi a început marele carnaval.

Parcă îl văd pe ministrul Culturii, Iorgulescu, prezentând cu emoţie şarpele de aur tocmai recuperat din străinătate pe bani grei. Ceremonia cu iz divin de la Muzeul Naţional a fost girată de premierul de fier - pe atunci - Tăriceanu. S-au dat interviuri, s-au ciocnit cupe de şampanie; totul pe altarul culturii reîntregite. Nici dacă recuperau ce-au dat guvernele pe degeaba sau pe bani puţini - Petrom, BCR, Sidex - nu se sărbătorea cu atâta fast. Bâlciul era cu atât mai sinistru, cu cât din acelaşi muzeu dispăruse "Domnişoara Pogany" fără nici un ceremonial, fără nici o lacrimă vărsată.

Acum, la Muzeul Naţional de Artă al României stau cuminţi sub lumina rece 11 brăţări de aur, denumite "dacice", deşi mulţi specialişti le contestă autenticitatea. Adică precis sunt din aur, dar mai puţin precis de la Sarmizegetusa Regia. O spun specialişti în fizică, o spun istorici, numismaţi. La fel de adevărat este că alţi specialişti, mai ales bugetari şi din subordinea Culturii, susţin că "aurul dacilor" este care... este. Fără tăgadă sunt mili­oa­nele de euro cheltuite pentru acest tezaur pus sub semnul întrebării. Următorul termen în procesul primului lot este 29 mai; al doilea lot, apărat de acelaşi cineva, doarme, cum spuneam, liniştit.

Circuitul aurului dacic este precum al apei în natură. Iese din subsol, se evaporă, se întoarce la noi ca binefăcătoare ploaie şi dispare iar prin evaporare.
Dacă-s false, nu se vor topi, întregind blestemul dacilor?
Adică cine a vrut brăţări, cu brăţări să fie plimbat în dubă.