Coalitia imorala

Se vor implini, nu peste mult timp, doi ani de la formarea Coalitiei de guvernare. A fost un timp al certurilor nesfarsite, al scandalurilor uriase, al crizelor mai mult sau mai putin artificiale, al amenintarilor cu parasirea Coalitiei si chiar al transpunerii in practica a acestor amenintari, cum a fost cazul Partidului Conservator. Principala cauza a acestei atmosfere nevrozante, prielnica televiziunilor si jurnalelor, irespirabila insa cetateanului simplu, si nociva pentru tara: felul in care s-a creat aceasta Coalitie.

Samburele ne e dezvaluit de o secventa din confruntarea de la TVR dintre cei doi candidati la prezidentiale - Adrian Nastase si Traian Basescu - in seara lui 8 decembrie 2004, inaintea celui de-al doilea tur. Moderatorul aduce vorba despre cine va forma viitorul guvern si, evident, va desemna premierul.

O intrebare mai mult fireasca. Alegerile din 28 noiembrie 2004 dadusera castig de cauza Uniunii Nationale PSD + PUR. Desi nu formasera oficial o Coalitie, Uniunea si UDMR mersesera impreuna in campania electorala, dand curs unei intelegeri tacite de nonbeligeranta. Cat despre Uniunea Nationala n-are rost sa mai comentam unitatea de idealuri politice. La parlamentare, PSD si PUR se prezentasera pe liste comune, fluturand steagul unui program comun.

Imediat dupa alegeri, PSD demarase negocierile pentru formarea unui guvern al Coalitiei: PSD, PUR, UDMR. Fusese anuntat un premier (Mircea Geoana, din partea PSD) si un vicepresedinte (Codrut Seres, din partea PUR). O asemenea realitate il face pe Adrian Nastase sa fie mai mult decat optimist in ce priveste majoritatea parlamentara.

Raspunsul lui Traian Basescu e menit sa descumpaneasca. Viitorul presedinte declara - sigur pe el - ca, o data ajuns la Cotroceni, va desemna drept premier pe Calin Popescu Tariceanu si va forma astfel un guvern al Aliantei. Pe drept cuvant, Adrian Nastase intervine pentru a-i reaminti concurentului sau ca Alianta nu poate avea majoritatea cata vreme PUR face parte dintr-o alianta electorala cu PSD.

Traian Basescu dezvaluie insa un gand secret: "Eu va asigur ca punctele de vedere ale partidelor se vor exprima in functie de primul prim-ministru desemnat. Daca va fi desemnat Calin Popescu Tariceanu, o sa vedeti cum se schimba punctele de vedere, inclusiv la PUR". In replica, Adrian Nastase continua sa fie optimist. Pariaza pe Coalitia PSD, PUR, UDMR. Viata i-a dat dreptate lui Traian Basescu. Ciozvarta Puterii a fost mult mai atractiva decat principiul moral. In consecinta, PUR si UDMR au iesit rapid din combinatia cu PSD si au intrat, la fel de rapid, in combinatia cu Alianta.
- O marsavie!, vor exclama moralistii.
- O nenorocire!, vom spune noi, care nu amestecam morala cu politica.

PUR facuse parte dintr-o Uniune cu PSD bazata pe un program de guvernare. UDMR, desi nu apartinuse oficial unei coalitii cu PSD, guvernase impreuna cu partidul lui Adrian Nastase timp de patru ani, obligata in aceasta perioada sa se confrunte cu atacurile Aliantei. Peste noapte, cele doua formatiuni acceptau sa intre intr-o Coalitie cu Alianta. La randu-i, Alianta se constituise mai mult pe baza nevoii de a cuceri puterea de la PSD, decat pe un program de guvernare.

De regula, Coalitiile de guvernare presupun un program minim sau macar experienta unei campanii electorale comune. Daca asa ceva nu exista, alcatuirea unei Coalitii ramane rezultatul unor indelungi si complicate negocieri pentru o minima amenajare a programelor. Coalitia din decembrie 2004 s-a realizat in fuga, ca un amor intre doua trenuri. Negocierile, cate au fost, au vizat exclusiv posturile guvernamentale. Dincolo de contrazicerea grava a unei fagaduieli cruciale a Aliantei (cea de a promova o politica mai morala), formarea Coalitiei de guvernare a continut din start samburele scandalurilor care dureaza de doi ani: s-a nascut dintr-o crasa imoralitate.