x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Coerenţa cardiacă

Coerenţa cardiacă

de Maria Timuc    |    12 Mai 2011   •   20:46

Ritmul armonios, calm şi sănătos al inimii a fost denumit de către cercetători "coerenţă cadiacă". Un astfel de ritm a fost înregistrat pe diferite aparate de monitorizare a inimii, care arată că tiparele inimii, care funcţionează coerent, sunt line şi uniforme. O inimă coerentă este, după cum spun savanţii, o inimă fericită, dar şi sănătoasă, pe când inima grea, inima rea desenează linii haotice, care arată că inima "se luptă". Incidenţa crescută a bolilor de inimă în lumea întreagă confirmă că inimile oamenilor nu sunt chiar aşa de fericite, iar exacerbarea stărilor negative interioare, a stresului, a violenţei şi a agresivităţii vin să confirme, la rândul lor, că ne cam lipseşte coerenţa cardiacă.

Cercetătorii au studiat cauzele incoerenţei cardiace sau a "inimii nefericite" şi au ajuns la concluzii de-a dreptul halucinante. Un moment de furie sau simpla amintire a unui eveniment care ne înfurie destabilizează inima şi generează tipare neregulate ale undelor ei. Adică, numai gândul la ceva supărător ne bruiază inima şi ne destructurează sentimentele, cum ne afectează şi corpul fizic. şi dacă simpla amintire a unui eveniment traumatizant sau a unui eveniment în care am simţit mânie induce incoerenţă cardiacă, atunci ce ne facem cu atât de multe evenimente prezente, clare, problematice, dureroase şi nefericite, care se zbânţuie pe lângă noi? Este car că sentimentele negative, gândurile negre, stresul şi toată povara pro­blemelor ce ne apasă în viaţa de zi cu zi sunt potenţiali factori de risc pentru inima noastră, ca şi pentru corpul fizic. Căci tot cercetătorii au constatat că inima nefericită inhibă sistemul imunitar, afectează sistemul endocrin şi sistemul nervos central. Mai mult, există şi factori de risc, pe care-i considerăm inofensivi în viaţa de zi cu zi, dar care alterează coerenţa cardiacă. Este vorba despre vizionarea filmelor care conţin violenţă sau suferinţă, despre jocurile pe calculator care conţin împuş­cături, despre relatările dramelor ce se petrec în lume. Inima devine nefericită în vreme ce suntem captivaţi de aventurile personajelor din filme şi la fel de nefericită când ne captivează propria imaginaţie, propria gândire sau simpla amintire a unei situaţii nefericite.

Cum ne putem menţine inima fericită sau sănătoasă, căci pare a fi unul şi acelaşi lucru – într-o lume, parcă făcută să ne tulbure, mai mult decât să ne facă bine? Pare-se că noi înşine, fiecare dintre noi, putem face un pas către fericirea propriei inimi, alegând în cunoştinţă de cauză, deopotrivă programele tv pe care le vedem, întâmplările la care reacţionăm, dar mai ales felul în care alegem să reacţionăm. Noi înşine avem libertatea să gândim acele gânduri care ne ajută inimile să funcţioneze coerent. Pentru că inima reacţionează la gândurile noastre, înainte de orice altceva, atunci a gândi devine un act din cale afară de responsabil în relaţia cu noi înşine. Gândurile plăcute desenează tipare armonioase ale inimii noastre, iar acestea spun că suntem fericiţi şi că adevărata stare a inimii noastre este chiar starea de bine. Că cheia către sănătatea inimii se ascunde în gândurile noastre frumoase.

×