Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Contabilitatea democraţiei zilele acestea marchează un fapt excepţional de favorabil pentru securitatea României prin amplasarea scutului antirachetă la Deveselu. Dar explicaţiile absolut necesare nu comunică prea bine când aflăm că românii bine apăraţi din Deveselu n-au apă curentă şi nici canalizare. Chiar aşa arată contabilitatea democraţiei postdecembriste. Ca orice contabilitate, ea trebuie să închidă conturile între activ şi pasiv, evidenţiind intrările şi ieşirile şi, desigur, pierderile.
În 1984, Premiul Nobel pentru economie i se atribuia lui Richard Stone, un elev al marelui Keynes, pentru lucrarea sa despre contabilitatea socială. Îl citez: "Deoarece experienţa are capacitatea de feed-back şi modifică faptele, teoriile, scopurile şi comenzile, se va modifica şi întreaga imagine dobândită şi, să sperăm, vom realiza un model mai bun, o politică mai bună şi, desigur, un plan mai bun". Această logică e ca un diamant şi totuşi e complet ignorată în guvernarea zilelor noastre. Conturile sociale evidenţiază contribuţia la avuţia naţională. Care este contribuţia la avuţie a guvernărilor postdecembriste? Nu săriţi cu "Zero" că nu-i chiar aşa! Spre exemplu, eforturile pentru refacerea şcolilor, cât şi pentru dotarea cu tehnică medicală modernă au fost remarcabile în deceniul 1998-2008. Dar în actuala guvernare, conturile pentru educaţie şi sănătate arată nu "Zero", ci mult mai rău. Pentru că matricea fundamentală a oricărei contabilităţi naţionale trebuie raportată la tabelul vieţii. Dacă apar deficienţe, neconcordanţe şi erori în aceste conturi, Richard Stone crede că ajustarea tuturor conturilor ar trebui făcută "în funcţie de credibilitatea pe care le-o acordăm noi". Când credibilitatea se îndreaptă doar către stăpânirea resurselor publice în interes propriu, adio conturi sociale. Câtă avuţie mai e şi se mai produce, ea nu intră în contabilitatea economiei naţionale, ci a unora sau altora, de acolo, din învârteala puterii.
La urma urmelor, trăgând linia, ce ne-am fi dorit? Cred că ne doream o societate mai capabilă să ofere o legalitate pe care te poţi oricând bizui într-o libertate pe care o ştii cu siguranţă apărată. Ne-am apropiat şovăielnic de această legalitate şi nu ne-am îndepărtat prea mult de vechi năravuri. Ca în vremurile fanariote, pedeapsa e mai grea şi vine mai repede pentru cei care uneltesc (împotriva regimului), nicidecum pentru cei care fură. Aşa se explică cred şi sentimentul exprimat recent de Augustin Buzura: "Astăzi, văd turma de troglodiţi care ne decid viitorul". Când opinia publică, iar nu economia, e de piaţă, politicienii gestionează o afacere, iar nu o ţară. În schimb, explicaţiile se ţin lanţ. Explicaţii care se schimbă des, pentru că acoperă adevăruri despre mari vinovăţii şi nerealizări. ştiinţa, cum am văzut, oferă explicaţii tot mai apropiate de adevăr. Politica noastră, ruptă de orice tentaţie de a se apropia de ştiinţă, oferă explicaţii mincinoase cu pretenţie de adevăr. Conţinutul nu contează, ci doar noutatea imaginii. Într-adevăr, conţinutul ar urma să reflecte nevoile oamenilor şi necesităţile dezvoltării, pe când noutatea reflectă cel mai des propaganda. Un exemplu e televiziunea publică plătită vrând-nevrând din banii tuturor contribuabililor, înregistraţi în contabilitatea publică, adică democratică, care iată pare că s-a angajat într-o olimpiadă a linguşirii puterii alături de vreo alte câteva instituţii de media private care pe banii lor n-au decât s-o facă.
Unii spun că actuala putere nu se lasă în nici un fel şi nu încearcă să fie mai bună sau cel puţin mai înţeleaptă. Deci ar trebui înlăturată. Alţii, nu mulţi e drept, spun "Ce să facă şi ei cu o criză atât de rea?" E mila nemeritată a unor oameni merituoşi. În realitate, guvernarea anticriză a generat mai multă criză şi ar trebui oprită. Dar poate nu doar atât. În termenii stricţi ai disciplinei economiei de piaţă, cum scria recent în New York Times un cunoscut ziarist american, "Ei trebuie concediaţi de poporul pe care îl trădează".
Citește pe Antena3.ro
