x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Cretinism politic"

0
Autor: Marian Nazat 01 Dec 2011 - 21:00

Da, chiar asa a numitMr. Melon of Dabuleni mazilirea sa din gurguiul Senatului si, zau de-a gresit vreun pic! Pai, cum altfel poate fi stampilata o mutare sinucigasa in urma careia opozitia isi pierde singura pozitie vizibila pe scena politica? De acolo, din fruntea camerei superioare a Parlamentului, pesedistii mai exercitau oaresce influenta asupra aranjorilor agendei legislative. Oricum, ii incurcau cat de cat pe cei de la putere in amestecarea pe ordinea de zi a actelor normative premeditate anastasic.

Cica Mircea Tradatoru, in zicerea memorabila a "cardinalului Richelieu" de Oltenita, ar fi sabotat interesele partidului din Kiseleff. Cu stofa sa de "tradator innascut", Mirciulica a pus in pericol de moarte lupta "uslasilor" impotriva dictaturii basesciene si a compromis niscaiva idealuri nobile. Basca fuga data pe furis la Marele Licurici, ca reprezentant autoproclamat al rezistentei institutionale. Nici n-a aterizat bine pe Aeroportul Otopeni, ca Victor Pripitu l-a si azvarlit din jiltul senatorial, la capatul mascaradei de proces in care imberbul Sova n-a sovait neam. Dimpotriva, l-a executat pe fostul sau lider ca in timpurile odi­oase, in cel mai pur stil stalinist, fara mila si remuscari. D-aia are dreptate iarasi "nefastul" domn Iliescu (a cata oara?) cand spune ca "Tinerii astia sunt mai pripiti, cum ajunge unul sef vrea sa-i dea afara pe ceilalti". Intr-adevar, ascensiunea rapida si du­bi­oasa le-a cam involburat mintile, i-a facut sa confunde treburile statului cu zburdalniciile adolescentine. Ioc luciditate si masura, insa teribi­lism cu duiumul si excese. Infantilism si gafe in serie, pulsiuni, nu cum­pa­nire! Halal prezent, sumbru viitor!

In definitiv, care e pacatul proscrisului Geoana? Omul e acelasi, nu s-a schimbat deloc in anii din urma, este la fel de malaiet si lunecos, ca orice diplomat de cariera. Un produs al propagandei de laborator, mediatizat cu dibacie intr-o tara sufocata de mitocani. Pretextul deplasarii in SUA nu tine, doar daca renegatul n-a primit la Washington instructiuni sa strice armonia din USL in prag de alegeri.
O alta tradare, dupa telegrama de felicitare trimisa ex-presedintelui Constantinescu, tocmai sufragiat? Or, dupa noncombatul din finala de pomina cu "violetul" Basescu? Nu­mai astfel ar avea miez decapi­tarea so­tului Mihaelei, altminteri miroase a razbunare si "cretinism politic". Sau, cumva, "gealatii" din solda lui Pon­ta s-au tocmit cu combinatorul Tra­ian, la ucazul capeteniei lor inca ne­coapte sa gestioneze ditamai parti­dul? Un colac de salvare aruncat inspre menajeria oranj, aflata la anan­ghie si fortata la masuri de austerita­te mai dure ca niciodata? Prea sunt multe intrebari lipsite de raspuns, prea circula zvonurile si scenariile care mai de care, in absenta ex­plicatiilor rationale si oneste. Aparitiile publice ale protagonistilor acestui scandal nu ne-au luminat defel, n-au dezlegat tainele unui harakiri stupid. Din contra, ne-au ingrosat sila si suspiciunile, ne-au indepartat si mai tare de bordelul politic dambovitean. Fiindca, de­u­nazi, Crin si Mircea isi jurau iubire vesnica, imbratisati ca doi amorezi caraghiosi, pentru ca, azi, liberalul sa sune disperat la 112 si la descarcerare, sa-l dezlipeasca aia de fotoliul de inalt demnitar pe camaradul de odinioara... Si tot deunazi "pustii tafnosi" se gudurau franti de sale pe langa onorabilul Geoana, iar octogenarul Iliescu nu era "piaza rea" si "nociv"...

Daca asta-i alternativa la "ciuma portocalie", apoi sa sada in opozitie pana i-or chema la guvernare alde Pora si Culcer! Geaba diversiunea cu suspendarea tiranului de la Cotroceni, geaba asigurarile la unitatea de nezdruncinat a Uniunii, vorbe in vant. Cine mai repara raul deja pricinuit?

Intors la bostanaria doljeana, "obraznicul" surghiunit a rostit un discurs intr-atat de impertinent, incat i-a declansat un nou spasm de bila ranchiunosului "nea Nelu". Fiul razgaiat al Dabulenilor a infierat putregaiul pesedist si a intins o mana – teatral, ca-n filmele tembele ale americanilor – catre partea sanatoasa a fiecarei formatiuni politice. Juvetii, vai mama lor!, stirbi si rufosi, l-au pupat pe baiatul instruit pe malurile Potomacului si l-au incurajat sa nu se lase infrant. "Huoo! Huoo!", au indraznit cativa bastinasi sa-l huiduie pe poftitul musafir, dar neintelegerea s-a lamurit pe loc: il asemuisera cu… Che Guevara, barbarul! Doamne, ce cruda e politica in vremea de­mo­cra­ti­ei postcomuniste!

Imaginati-va ca ai fost crescut in buricul Bucurestilor, in puful nomenclaturii purpurii, ca te-ai dedulcit la farafastacurile occidentale si, deodata, esti silit sa cauti alinare si suport afectiv la niste tarani prapaditi si amarati. Tabloul acela, cu "prietenul Americii" inconjurat de saracanii si flamanzii Olteniei, este paradoxul dureros al globalizarii Romaniei lepadate de noima si ridicol. Oameni rataciti de nevoie intr-o piesa regizata cu cinism de politicieni lacomi si nesimtitori, instrainati de propriul popor.

Un popor ignorant si credul, me­reu dispus sa se abandoneze in bra­tele aventurierilor si sa-si vanda fa­ra­ma de demnitate. Partas la "creti­nis­mul politic" al alesilor sai, romanul de­vine complicele acestora. Dar nu de­geaba, pacatele noastre, ci pe-un blid de fiertura si-un toi cu rachie puturoasa.

Ca de aceea vesticii ne considera cersetorii Europei, satui sa ne suporte la nesfarsit proastele obiceiuri si ca­racterul indoielnic.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de