Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Orice analiza, privind dreptul unui stat de a fi recunoscut si in ultima instanta de a exista, este legata de cadrul dreptului international construit si validat de comunitatea mondiala. Caderea comunismului a reprezentat un moment folosit cu o anumita lejeritate in raportarea la aceste norme . Dar cine si-a permis acest lucru? Cu siguranta nu majoritatea statelor ci fortele care dupa vechea si uzitata lozinca “scopul scuza mijloacele“,si-au coordonat miscarile externe dupa proprile interese .
In 1999 dupa razboiul din Kosovo si interventia NATO in fosta Iugoslavie , in loc sa se gaseasca solutii care sa nu incalce principiile dreptului international , fiecare parte si-a sustinut interesul, uitand regulile care au ghidat relatiile intre state . Rusia, a acuzat incalcarea acordurilor ONU ,care prevedeau administrarea Kosovo ,de catre forul mondial, pana la gasirea unei solutii de convietuire intre sarbi si kosovari.” In 2008 cand Kosovo isi proclama independenta fata de Serbia, aceiasi tara protesteaza vehement pentru incalcarea unilaterala a integritatii teritoriale a unui stat.
A existat vreun interes in asemenea manifestari din partea Rusiei? Da , pentru ca ce s-a intamplat in Osetia dar in mod deosebit in Ucraina a dovedit ca noua ordine mondiala a inceput sa se clatine, iar marile forte ale lumii au inceput sa se gandeasca la altceva, dar pentru asta trebuiau precedente .
In 2014, este anexata Crimeia, actiune “ fireasca “ dupa cele intamplate dupa declararea unilaterala a independentei Kosovo. Aceasta poate fi considerata doar inceputul folosirii precedentelor in dreptul international.
Cu tot efortul intelegerii, situatia devine ridicola in lumina principiilor internationale. Daca vorbim de ridicol, nu o putem face decat in amaraciunea tarilor scapate de “ binefacerile “ comunismului , confruntate acum cu pofta unor puteri, dominate de intentii mult mai complexe si mult mai periculoase.
A compara momentul Kosovo cu Crimeia nu ajuta pentru ca argumentele sunt de alta natura, intr-o parte kosovarii ,majoritari (90% ) erau in conflict de mai mult timp cu autoritatea de la Belgrad in cealalta parte nu exista un conflict cu guvernul de la Kiev .” Declaratia de independenta” a Crimeii s-a facut sub protectia a 14 000 soldati rusi cea din Kosovo fara participarea a unei forte straine ( daca excludem NATO ).Sunt multe elemente care exclud comparatia dintre cele doua evenimente , dar ramane un singur lucru comun, incalcarea principiilor de drept international care au fost ignorate tocmai de cei ce trebuiau sa le apere.
De ce s-a ajuns aici ? Pentru ca in jocul de dupa caderea comunismului – cu un singur actor – s-a dovedit ca Europa este prea slaba pentru proiectul construirii unei Europe mari si integrate iar SUA si-a concentrat atentia spre China lasand sanse Rusiei sa-si atinga obiectivele .
Liderul rus, a jucat dezinvolt “ la cacialma “ revenit destul de usor pe scena mondiala in ciuda gandirii nerealiste a multora care nu mai credeau ca asa ceva nu va mai fi posibil asa de repede .
Remarca unui oficial kosovar sublinia un adevar “ nu exista paralela intre Kosovo si Crimeia , totul face parte dintr-un joc .” din pacate un joc pe spinarea altora si ceea ce este mai dureros , acesta va continua . Actualul exercitiu va deveni precedent , un joc de negociere care va folosi formula simpla dar eficienta “ noi facem asta , daca voi faceti ailalta “
De ce situatia din Balcanii de Vest poate fi una din principalele mase de negociere ? Pentru ca “perspectiva europeana” are astazi alte dimensiuni creionate de presedintele CE in déjà consacrata ideie “ fara extindere a UE in urmatorii cinci ani “.
De acest mesaj, s-a bucurat fara indoiala Rusia care vede in instabilitatea creata de relatiile tensionate dintre Kosovo si Serbia precum de problemele din Bosnia un prilej de interventie in raporturile internationale. Jocul pe care Rusia l-a practicat dupa anexaea Crimeii a dezvaluit o anumita frustrare a Moscovei legate de noua ordine europeana create dupa razboiul rece.
Michal Baranowski, director al German Marshall Fund , aprecia dupa evenimentele din Ucraina ca “ are loc o revenire brutala la rivalitatea geopolitica la portile Europei , rivalitate pe care o consideram de domeniul trecutului dupa prabusirea Zidului de la Berlin”.
Proiectul european care doreste extinderea progresiva a democratiei , a normelor de drept si conditiilor europene si-a gasit si un “partener “ o Uniune euroasiatica bazata pe coercitie si supunere. In acest context, o comparatie intre Crimeia si Kosovo , fie ea, cu sau fara argumente, ramane un pretext de ocazie.
