Criza financiară nu scuză prostia

Fotbalul e sărac rău de tot. E sărac acolo, în terenul de joc. Meciurile pe care deja le-a consumat această nouă ediţie de campionat mustesc în mediocritate. Suntem la pământ. Iar fudulia chiorilor care se mai cred împăraţi în ţara orbilor nu face decât să lustruiască caraghioşenia acestei făcături de campionat.

Sărăcia fotbalului, cea vestită din terenul de joc, este una profundă şi nu are în nici un fel vreo legătură de cauzalitate cu cealaltă sărăcie. Cu sărăcia teşcherelei. Sărăcia jocului este durabilă. A fost creată în timp prin harnică prostie şi, chiar în cazul în care ar fi pusă la cale vreo înţeleaptă lucrare de reparaţie, vor fi necesari ani buni pentru înlăturarea molozului. Sărăcia teşcherelei, în schimb, poate fi pusă pe seama conjuncturii, pe seama crizei generale. şi, în consecinţă, poate consuma perioade mai scurte de timp până la semnele revenirii. Numai că scenariul redresării finaciare pe care suporterii fotbalului au îndrăznit să-l imagineze nu pare să corespundă întocmai realităţii de fapt. Suporterii ar fi dorit ca această criză financiară să îi lovească la temelie pe cei care au finanţat dezastrul fotbalului şi astfel să cureţe locul. Din păcate însă, observăm că finaţatorii dezastrului nu se lasă duşi de lângă abator, se agaţă în disperare de ultima şansă şi în zbaterea lor adâncesc şi mai mult criza fotbalului.

Steaua şi Dinamo, deşi se află deocamdată într-o sensibilă diferenţă de evaluare, par a fi la acelaşi nivel din punct de vedere al crizei manageriale.
Dinamo a avut un parcurs linear. Borcea a făcut pasiune vicioasă din pariurile pe gloabe, iar Badea n-a avut nimic împotrivă. Spectacolul cel mai amuzant pe care poate să-l ofere Dinamo s-a consumat în intersezon, perioadă a migraţiei jucătorilor. Mă umflă râsul când îmi amintesc pe la câte echipe, ce echipe şi pe câţi bani au fost transferaţi Marius Niculae, Claudiu Niculescu, Andrei şi Adrian Cristea, Torje, Pulhac s.a. Zvonurile alimentate interesat de oficiali ai clubului erau înghiţite de guţanii din presă cu plută cu tot. Dar nu numai diriginţii umpleau taraba zvonurilor cu marfă greu vandabilă.

Au ajuns până şi jucătorii să-şi facă DVD-uri şi să se autopropună pe la fel de fel de cluburi. Numai că atunci când spectacolul iluziilor deşarte s-a terminat, Dinamo a revenit în teren cu aceleaşi vechituri. Iar rezultatul nici nu mai merită comentat. Singura remarcă îl priveşte tot pe Borcea. Fiindcă omul îşi rezervă o porţie zdravănă în spectacolul suferinţei publice. Ca şi când nu ar fi fost chiar el omul care a mutat greşit la Dinamo, care a mutat în întâmpinarea eşecului.

Gigi Becali a ales să-şi poarte necazurile agăţat pe cocoaşa lui Victor Piţurcă. Şi a ales bine. Pentru că Victor Piţurcă, meseriaş fiind, ştia ca nimeni altul ce are de făcut pentru a scoate Steaua la liman. Numai că, imediat ce s-a văzut pe calea cea bună, Gigi Becali s-a apucat din nou să dea din picioare. Iar cârca lui Piţurcă nu l-a mai suportat şi Gigi a fost internat din nou la corecţie. Motivele scandalului nu sunt cele vehiculate în presă. Piţurcă n-a plecat de la Steaua. Piţurcă nici nu venise la Steaua. De-asta-i vinovat Becali.