x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Criza petrolului este criza tuturor

0
Autor: Daniel Apostol 04 Mai 2020 - 07:30
Criza petrolului este criza tuturor


Industria globală a țițeiului a cunoscut multe șocuri de-a lungul anilor, dar niciunul nu a lovit cu ferocitatea la care asistăm astăzi. Lumea s-ar putea să nu-și mai recupereze niciodată setea de petrol de dinainte de Covid-19, transformând criza petroliștilor într-o criză economică a tuturor.

        Pe măsură ce economiile în ansamblu, piețe, companii și lanțuri comerciale întregi se confruntă cu contracția economică adusă peste noapte de pandemia noului coronavirus, prețurile petrolului s-au prăbușit la valori de neimaginat. Într-un raport din luna aprilie, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) arăta că impactul resimțit de-a lungul lanțurilor globale de aprovizionare cu petrol se extinde și se transmite către alte părți ale sectorului energetic și mai apoi către întreaga economie. Presiunea vine de peste tot și nu aduce vești bune pentru nici o parte din piață, nici pentru producători și nici pentru consumatori.

        Pe de o parte, scăderea precipitată a cererii globale de petrol este urmarea imediată a faptului că pandemia a scăzut consumul de combustibil, în special în sectorul transporturilor. În plus, fenomenul este agravat de șocul de aprovizionare din cauza deciziilor luate de OPEC și Rusia. Cererea de țiței s-a prăbușit cu mult peste capacitatea de adaptare a industriei petroliere. Pe de altă parte, peste 3 miliarde de oameni din întreaga lume trăiesc o formă de blocare, de izolare sau de distanțare socială din cauza coronavirusului. Pieței petrolului îi lipsește astfel unul dintre factorii de echilibrare tradiționali: consumatorul. În mod normal, prețurile scăzute stimulează cererea din partea consumatorilor. Dar, cu o stare de urgență globală de sănătate care impune publicului să stea ascuns între patru pereți, o astfel de stimulare a cererii este foarte puțin probabilă. Degeaba avem prețuri mici la benzină și motorină, dacă nimeni nu-și face plinul la rezervor pentru că nu are de ce:   stăm “pe loc” sau stăm acasă. În schimb, acumularea rapidă a stocurilor de petrol până la saturarea capacităților disponibile de stocare împinge și mai mult prețurile către valori extreme. Pe deasupra, criza de astăzi cade într-un moment în care companiile de petrol și gaze se confruntau deja cu imperativele de decarbonare și de tranziție energetică, cu implicații majore asupra operațiunilor, investițiilor, finanțelor și modelelor lor de afaceri.

        Potrivit IEA, deși cererea de petrol va reveni atunci când situațiase va “îndulci”, perturbarea produsă azi va accelera unele schimbări structurale în modul în care lumea consumă petrol. Reducerea semnificativă a investițiilor în capacitatea de producție va afecta, cu siguranță, perspectivele pe termen mediu ale aprovizionării cu petrol, cu posibile implicații asupra securității energetice și a sustenabilității pe termen scurt și pe termen lung. Iar efectele se extind dincolo de piețele energetice. Unii s-ar putea bucura pe moment: unele țări importatoare de petrol ar putea avea beneficii de la prețurile scăzute ale țițeiului atunci când obiectivul lor principal va trece de la rezolvarea crizei de sănătate imediate la nevoia de a-și repara economiile. Dar șocul pentru majoritatea “petrostatelor” (exportatorii de petrol ale căror bugete naționale depind direct de producția de țiței) va fi profund: se spulberă stabilitatea lor socială, își vor pierde capacitatea de a oferi serviciile publice și vor importa bunuri și servicii esențiale din restul lumii.

        Amenințarea falimentelor într-un sector cu dimensiunea și importanța strategică a petrolului, împreună cu rolul crucial jucat de țiței în finanțele și comerțul global adaugă două elemente de mare risc unei situații financiare mondiale și așa extrem de instabile. Profesorul de economie politică la Universitatea Cambridge, Helen Thompson, spunea, citată de The Guardian, că cererea scăzută de petrol nu este deloc o veste bună, tocmai pentru că poate provoca o criză financiară globală. Petrolul trebuie să fie suficient de scump pentru a acoperi costurile de producție, implicit creditele financiare care susțin sectorul. Fără prețuri mai mari, spune Thompson, petrolul va provoca căderi în cascadă pe piețele de credit care vor conduce către o altă criză a datoriilor. 

        Apoi, intervine și espectul ecologic: cine crede că prăbușirea prețurilor petrolului este bună pentru aspectele de climă se înșală. Piețele financiare, economiile și politica sunt inevitabil legate între ele: nu poate exista o tranziție rapidă către o economie ecologică, deoarece nu există încă suficiente surse alternative de energie pentru a înlocui volumul de activitate economică și zilnică pe care îl oferă puterea petrolului, arată profesorul Helen Thompson. Redresarea economică nu poate porni cât timp economia globală este consemnată acasă, iar redresarea economică are nevoie și de veniturile publice și private produse de pe urma unui țiței mai valoros și a unor produse petroliere, să spunem, “confortabil de scumpe”.

        S-ar putea ca lumea să fie forțată să învețe să trăiască cu mai puțin petrol. Pandemia de coronavirus a spulberat cererea de benzină pentru autovehicule și de combustibil pentru avioane, în timp ce miliarde de oameni stau acasă; nu există nicio garanție că piața se va recupera complet, în ciuda prețurilor din ce în ce mai scăzute la hidrocarburi. Oamenii continuă să lucreze de acasă. Călătoriile internaționale rămân rare. CNN remarca chiar că cetățenii din orașele poluate, care s-au obișnuit cu cerul albastru, vor cere controale mai dure ale emisiilor, încurajând guvernele să dubleze eforturile de combatere a crizei climatice. Astfel de schimbări implică un efort mai mare pentru investitori să descarce activele petroliere care câștigaseră avânt înainte de prăbușirea recentă a prețurilor. Înainte de pandemie, analiștii au prezis că maximumul cererii de petrol ar avea loc în jurul anului 2040, din cauza creșterii automobilelor electrice, a creșterii eficienței energetice și a tranziției către surse alternative. Dar coronavirusul a schimbat întru totul predicțiile și se pare că șocul va dura ani buni pentru industria petrolieră.

        Agenția Internațională pentru Energie (IEA) se așteaptă ca solicitarea globală de petrol să scadă cu un record record de 9,3 milioane de barili pe zi în 2020, rezultat al eforturilor de a limita contagiunea în peste 187 de țări și teritorii. Pentru a restabili calmul pe piețe și a începe să împingă din nou în sus prețurile la țiței, oferta trebuie să scadă semnificativ și cu mult mai mult decât reducerea prevăzută de OPEC și aliații săi. Dar asta înseamnă că multe sonde vor fi închise și multe companii nu vor reuși să supraviețuiască.

        Jucătorii din industrie au nevoie de cerere pentru a începe procesul de recuperare în a doua jumătate a anului 2020. Dacă guvernele vor relaxa rapid restricțiile impuse oamenilor și piețelor, cererea ar putea reveni la nivelurile din 2019 încă din 2022, potrivit unui scenariu optimist al IHS Markit. Dar dacă guvernele vor ridica într-un ritm lent restricțiile de carantină sau dacă lumea va fi lovită de al doilea val al pandemiei, cererea nu se poate recupera niciodată pe deplin, menținând criza petrolului într-o criză a tuturor.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de