Dupa plecarea conservatorilor din Palatul Victoria, Guvernul oranj va "merge" o vreme in carje, asemenea premierului greu incercat, si, sontac-sontac, va pasi spre Poarta Bruxelleza, unde - se iluzioneaza romanii - il asteapta munti de bezele si codri de miere. Schiopul nostru executiv s-a trezit nitam-nisam operat de tumoarea "imorala" capatata in timpul concubinajului cu PC si, pana la intremare, se va sprijini chiar si in cadrul metalic daruit cu prefacuta cumsecadenie de "doctorul" Basescu, un fel de Ciomu al chirurgiei de partid si de stat. Va sa zica, vom intra in Europa asa cum suntem in realitate: betegi si dezbinati, confuzi si neterminati. Dar, in definitiv, cui mai foloseste Cabinetul aborigen in zodia paneuropenismului cu comanda unica in capitala Belgiei? Cu el ori fara el, pentru ani buni de-acum incolo, Romania are destinul istoric si politic deja pecetluit. Miscarea de fronda a voiculestilor, previzibila de altfel, e, ma tem, tardiva, intrucat electoratul dambovitean nu se va inghesui sa le sporeasca pirpiria zestre electorala. Un partid "ventuza", care a tradat in cascada - mai intai PSD si apoi "Alianta D.A." - , e sortit sa ramana in debaraua politichiei de compromis. Dedesubturile clatinarii jugului pedist - daca e sa-i luam in seama pe proaspetii demisionari - sunt inca necunoscute, dar incoltirea judiciara a ex-ministrului Seres poate fi o explicatie. Nici suficienta si nici macar sigura, insa ancheta cu tradatori si spioni de rang inalt va descalci "sforariile" pitite deunazi in dosul declaratiilor "potrivite" ale portocaliilor. Oricum, anexarea Ministerului Economiei si Industriei ar fi fost o izbanda strasnica a ciracilor cinicului si lipsitului de scrupule Basescu. Caci, prin ravnita latire a imperiului pedist, care cuprinde cam toate ministerele importante, bocii prezidentiali aveau acces la o sursa suplimentara de finantare. Dar si la o parghie eficace de control a votantilor ocupati vag in industria pusa pe butucii postdecembristi. Pe cand liberalii, sparti de "platforma" urzita in vecinatatea Gradinii Botanice, n-au, parelnic, decat Finantele si Externele. O amagire, ce altceva?, deoarece la primul zanganit de catuse vom afla, probabil, ca niscaiva operatiuni vladesciene fost-au "desenate" de felurite grupuri de criminalitate organizata cu iter criminis transfrontalier. Cat despre "diplomatul" Ungureanu, nu e nevoie nici de atat, ajunge o ridicare de spranceana cotrocenista. De cateva zile traim inconfortul unei apasate si ostentative terori politice, amorsata cu discursuri belicoase, vindicative, radicale, caraghioase, ce mai, curat Caragiale, stimabililor! Conservatorii ameninta cu trantirea la vot a legii bugetului daca nu se va reduce TVA la produsele de baza, pesedistii ameninta cu motiunile de cenzura, pedistii cu "platformistii", liberalii cu anticipatele, peremistii cu "zabrelirea" vipurilor penale, iar udemeristii cu coroanele mortuare. Cu exceptia "fanilor" rozei singuratice, toti il invinuiesc de harababura asta nemaipomenita pe "fitilistul" Traian si cred ca aici trebuie cautata criza despre care isi dau cu parerea atatia confrati. Pai, in ce tara se intampla ca presedintelui sa-i fie aruncate cu neobrazare "gratulari" dintre cele mai contondente - "mare ipocrit", "mare mincinos", "crocodil", "maidanez" etc. - fara ca acesta sa-si apere in lupta dreapta onoarea? Si nu numai de adversarii traditionali, ci, indeosebi, de partenerii de coalitie! Nu-i placut deloc ca seful statului tau sa apara in presa neaosa ori straina in tuse ce-l apropie de despotii statelor bananiere si sa fie privit, de la Moscova la Londra, aidoma "chavezilor" sud-americani.
Dincolo de pretexte morale sau ideologice, criza in desfasurare are in spate o miza imensa - acapararea puterii discretionare in "drenarea" iminentelor fonduri postintegrare. Restul e vorbarie goala, desi, deseori, vorbele declanseaza criza. Si, la fel de adevarat, vorbele ascund miza, fara de care nici o criza nu e posibila. In jocul asta de pocker politic, abilul, diabolicul Basescu e pe cale sa castige totul. (As fi vrut sa-l asemuiesc cu un sahist, dar imi e cu neputinta sa mi-l inchipui stand la tabla si mutand cu eleganta regina, pe cand pockerul il prinde de minune.) Il mai jeneaza orisicat prim-ministrul Tariceanu, impresurat si el de roiuri de fluturi si muste carnivore, dar partida e pierduta. Un premier peste niste ministri fideli presedintelui, izolat si contestat din interior, este o miza marunta. Seful Guvernului poate sa tina ocupat biroul de langa Muzeul "Grigore Antipa" pe vecie. Prezenta sa nu-i mai incurca pe "gladiatorii" Comandantului Suprem. Din acest moment, politicianul Tariceanu nu mai e miza si nici factor de criza, a murit. L-au curatat "aliatii".