Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ar trebui sa privim de undeva de sus intregul spatiu al Marii Mediterane pentru a avea imaginea plina de contraste, aproape absurda, a ceea ce se intampla in aceasta regiune care este leaganul mai multor civilizatii. Pe tarmurile de nord ale Mediteranei, mai precis pe cele spaniole, franceze, italiene, croate sau grecesti, milioane de oameni stau cu burta la soare, se bucura de mare si de plaja, mananca si beau pe sute de mii de terase... Si aceasta in ciuda unei crize economice teribile care face ravagii in Europa. Si pe tarmul sudic al Mediteranei plajele sunt pline, dar nu peste tot. Oamenii stau la soare pe plajele marocane, tunisiene, algeriene, poate mai putin pe cele libiene si cu siguranta si mai putin pe cele siriene... Razboiul din Siria a creat o bresa in continuitatea estivala pe acest tarm magrebin si sudic al Mediteranei, unde face ravagii o alta criza, nascuta din dorinta popoarelor arabe de a-si da jos de la putere dictatorii. Razboiul civil din Siria nu a perturbat insa activitatea estivala pe plajele din Israel, din Turcia si din Liban, desi, iata, terorismul a ajuns pe plajele Bulgariei, unde a fost comis un teribil atentat impotriva unor turisti israelieni.
In aceasta vara a anului 2012, Mediterana este marcata de razboiul din Siria, de criza economica si in acelasi timp de o febrila activitate turistica. Razboi, criza si turism, iata care ar putea fi emblema acestei veri. Razboi total in Siria intre fortele insurectiei si cele guvernamentale. Fortele insurectiei fiind sprijinite de occidentali, de mai toate tarile arabe si de Turcia, in timp ce fortele guvernamentale siriene sunt sprijinite de Rusia, de China, de hezbolahii libanezi si de Iran. Suntem in fata unui conflict care nu este inca mondial, dar s-a internationalizat si risca sa provoace un incendiu in Orientul Apropiat.
Putem spune ca aceasta vara este deja una extrem de agitata si ca multi dintre liderii europeni risca sa-si vada vacantele perturbate. Pietele financiare, care impun Spaniei in acest moment dobanzi de peste 7%, par sa nu mai aiba incredere in capacitatea Europei de a stinge un alt incendiu, economic, provocat de criza financiara. Casa comuna europeana este amenintata in acest moment de extinderea acestui incendiu, iar faptul ca in Spania au ars sute si sute de hectare de paduri pare un fel de premonitie. Incendiile de paduri din Spania, parca mai grave vara aceasta decat in alte perioade estivale, nu sunt alimentate insa doar de inconstienta unor indivizi (care arunca mucuri de tigari din masina) sau de canicula, ci si de politica de austeritate a Madridului. Pare incredibil, dar este adevarat: unele regiuni spaniole au preferat sa faca economii (in conformitate cu recomandarile Guvernului si ale Europei), deci au avut mai putini bani alocati programelor si procedurilor legate de prevenirea incendiilor de paduri, atat de frecvente in lunile iulie si august in zona Mediteranei. Da, focul s-a propagat in diverse zone turistice din Spania si a provocat chiar si victime printre turisti datorita unor criminale reduceri de fonduri. Iar modelul economic delirant bazat pe urbanizarea excesiva a tarmurilor si distrugerea unor intregi ecosisteme au facut restul: a provocat, de exemplu, pe unele coaste ale Spaniei, un fel de "africanizare" a climatului, adica schimbari climaterice care se traduc prin penurie de apa si cresterea temperaturilor.
Iata deci cum se intalnesc in Europa mai multe incendii: ca e vorba despre revolutii si razboaie civile, ca e vorba despre paduri care se transforma in fum sau ca e vorba despre criza economica, acest cuvant, "incendiu", completeaza emblema verii, devine chiar metafora ei. Acum citiva ani parea de neimaginat ca o tara precum Germania, de exemplu, sa-si vada amenintata nota maxima alocata de agentiile de raiting, faimosul triplu A. Or, iata ca printr-o reactie in lant, cum pietele financiare nu mai au incredere in capacitatea de actiune a Europei, ele incep sa nu mai aiba incredere nici in capacitatea Germaniei de a rezista in fata unor eventuale viitoare socuri, cum ar fi posibila iesire a Greciei din zona euro. Cand un plan de stabilitate financiara europeana este paralizat pentru ca Germania nu-l poate declara legal decat, eventual, la toamna, nu este de mirare de altfel ca pietele financiare se indoiesc de potentialul operational al Europei. Nu este greu de constatat nici faptul ca europenii si americanii au reactionat, in contextul crizei financiare mondiale, prin strategii diametral opuse. Europenii, speriati, au inceput prin politici de austeritate si abia acum incearca sa ia masuri in vederea stimularii cresterii economice. Americanii, mai pragmatici, au apasat in primul rand pe acele pedale susceptibile sa relanseze dinamismul economiei, lasand pentru o a doua faza corecturile bugetare.
"Nu stiu daca vom mai avea moneda unica euro la sfarsitul verii sau la sfarsitul anului, nimic nu e sigur", spunea in urma cu cateva zile un demnitar francez, Bruno Le Maire, fost printre altele ministru al Agriculturii. Pe fondul acestor multiple incendii si incertitudini insa, milioane de oameni au invadat plajele Mediteranei. Fie ce-o fi! O ultima vara la soare, chiar daca e sa pierdem apoi tot ce a construit o intreaga civilizatie timp de secole.
