Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O îndeletnicire despre care nu se poate spune că există în zilele noastre, căci dacă ar exista, ar aduce eleganţă şi rafinament. La finele secolului al XIX-lea, în plin Belle Époque, debuta în publicaţia bucureşteană de limbă franceză L’Indépendence Roumaine domnul Mişu Vacaresco – nepotul lui Ienăchiţă Văcărescu. El îşi va semna (timp de 24 de ani), cronicile mondene sub pseudonimul Claymoor. Un distins gazetar, un entuziast al şarmului doamnelor din înalta societate, un „croitor” al metaforei, care descria în amănunt atât toaletele, materialele şi culorile purtate de reprezentantele sexului frumos, cât şi accesoriile acestora.
Mai mult, făcea analogii interesante, dovedind o cultură generală de excepţie (de exemplu, trimiterile la pictura franceză îl desemnau drept excelent cunoscător al marilor muzee ale Parisului). Din cronicile sale nu lipseau prezentările interioarelor în care se desfăşurau petrecerile şi seratele, aşa cum nu lipsea nici prezentarea felurilor de mâncare şi a vinurilor servite. Petrecerile nu însemnau pentru el „piţipoance” ale momentului şi mâncat cu şapte guri – nu era în nici un caz un fripturist! El era un neîntrecut estetician, capabil să comenteze, uneori critic (rar, pentru a nu jigni pe nimeni), cum arătau saloanele, cum erau aşezate mesele, nemaipunând la socoteală evidenţa... picanteriilor dacă vreţi. Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, începând din această duminică vă invităm la vernisaje „stropite” cu şampanie franţuzească, spectacole la care îşi etalau farmecul femei ale high life-ului bucureştean de altădată, şi multe altele, toate relatate de Claymoor-cronicar monden...
Citește pe Antena3.ro
