Cu bursa la manastire

Daca exista un loc in care anchetatorii trebuie sa intre dupa un mic curs de pregatire, acela e bursa.

N-am primit telefon si nici mandat sa-l apar pe Dinu Patriciu, insa nu ma pot opri sa nu apar capitalismul. Cel bursier, cel mai spectaculos, greu de inteles si - aparent - cel mai imoral cu putinta.

Vedeti dumneavoastra, zilele acestea procurorii ancheteaza "manipularea" pietei de care s-ar face vinovati Patriciu si Rompetrol. Crima lor e de a fi scos la vanzare, "la un pret foarte mic" actiunile companiei. Acestea s-au apreciat la bursa, iar unii oameni (intre care si acuzatii) ar fi facut bani din diferenta. Ingrozitor, sa vina potera!

Ei bine, am o veste grea pentru acuzatori: va trebui sa-i aresteze pe toti. Pe toti cei care scot companii pe bursa, cu aceeasi speranta (care iata ca se transforma in delict): ca maine, cotatia sa creasca de 1.000 de ori. Tocmai asta e ideea acestei institutii: vinzi o parte din riscurile, dar si din profitul companiei tale. Iar piata cumpara la pretul pe care ea il considera (la rece) potrivit. Sau la cel pe care il stabileste (la cald) multimea de jucatori care se inghesuie, ca turma, sa-ti tranzactioneze, cu frenezie, actiunile.

De fapt, care e pretul corect al unei companii?

In ziua de azi (si de fapt in nici o zi), o firma nu are o valoare intrinseca, ca aurul (si el cotat la bursa, apropo). Valoarea ei e data de succesul de fiecare zi al business-ului. Tocmai de aceea o veste proasta privind un contract poate sa influenteze cursul actiunilor. Dupa aceeasi logica, cei care l-au retinut pe Patriciu (coborand astfel cursul actiunilor) se fac vinovati de furt din buzunarul actionarilor la Rompetrol. Nu?

De fapt, conflictul zace in viziunea despre economie a celor doua parti. In lumea contabililor socialisti, Rompetrol face cat au costat instalatiile. In viziunea celor capitalisti, firma asta valoreaza exact cat profit poate sa produca intr-un numar oarecare de ani (chiar si asta se negociaza si se calculeaza dupa zeci de variabile). Oricum, pretul nu tine doar de fiarele din curte, ci si de piata in care opereaza, de pretul petrolului, de deciziile manageriale de fiecare zi.

Asadar, chiar sa vrei sa cumperi maine Rompetrol - cu banii jos - cu siguranta ca vei plati mai degraba sperante decat certitudini. "Sperante" e un cuvant bun - exact pe asta se bazeaza bursa, dincolo de calculele privitoare la EPS (earnings per share - cati bani scoti pe actiune, din dividende) si alte acronime pe care nu ma pot lauda ca le stapanesc. Bursa evalueaza o companie si din punct de vedere emotional - daca traderii cred ca va creste si cumpara, atunci poti sa fii sigur ca pretul ei va urca, indiferent daca sediul central a fost mistuit de un incendiu, cu tot cu investitii.

Pe de alta parte, nimic nu oprea pe orice roman sa cumpere actiuni Rompetrol "subevaluate", in prima zi de tranzactionare. Le putea lua chiar Procuratura - azi, daca isi juca bine pachetul pe bursa, avea bani de anchete si pe Wall Street. Unde mii de companii fac exact acelasi lucru: ies pe piata, cu speranta ca maine pretul va fi mai mare.

Sigur, exista o serie de comportamente ilegale, pedepsite de lege si regulamentul bursei. Nu e in regula, de exemplu, sa combini un pret mic (mai mic decat ar cere cifrele de afaceri si profit) cu un telefon la amicii tai, sa cumpere. Insa pana sa existe dovezi solide despre asa ceva, ancheta nu face decat sa arunce o umbra de indoiala asupra institutiei - poporul e indemnat sa creada ca bursa-i ochiul dracului, iar capitalistii, niste ticalosi care se imbogatesc peste noapte.

Si nici macar asta nu e corect. De fapt, se imbogatesc peste zi.