Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La Glasgow sunt emise pe bandă rulantă angajamente globale care să reducă încălzirea globală la nivelul 1,5 grade Celsius pentru a ne salva de la catastrofă. Cărbunele este condamnat, tăierea pădurilor se va opri până în 2030, emisiile de metan trebuie să fie și ele puse sub strict control. Viitorul transportului este legat strict de mașina electrică și de introducerea motorului cu hidrogen, energia electrică va fi obținută cu precădere din resurse regenerabile. Tabloul unor schimbări radicale în economie implică și modificări în viața de zi cu zi a oamenilor. La o privire generală, suntem trecuți, cu arme și bagaje, într-o altă realitate, la care trebuie să ne adaptăm rapid. Suntem urcați, de voie și de nevoie, într-un tren de mare viteză. Unii fac această călătorie cu forța, alții au rău de viteză, mulți nu au bani de bilet și conductorul, amabil, le dă șansa cumpărării pe datorie a tichetului. Dacă nu vor plăti însă, portării le vor confisca bruma de avere și-i vor face și mai săraci.
Ajungem aici la punctul cel mai sensibil al revoluției verzi conduse de statul major ecologist: costurile curățirii planetei Pământ. Evaluarea proiectelor pentru emisii zero în 2050 se ridică la sume astronomice, de trilioane de euro. Studii făcute de organizații cu prestigiu profesional arată că programele asumate în prezent pentru tranziția energetică sunt acoperite cu finanțări în proporție de două treimi la nivel global, dar țările sărace sunt decuplate de la reforme structurale din cauza lipsei de fonduri. Țările bogate din nord au promis ajutoare și asistență pentru sudul pauper. Nivelurile de finanțări promise nu s-au atins, angajamentele sunt din vorbe, iar donațiile efective, infime. Nici în țări mai pricopsite nu este rezolvată problema; apare cu claritate o lipsă de resurse pentru susținerea obiectivelor ambițioase, iar teama de mișcări sociale de amploare temperează deciziile drastice. Ciclurile electorale pun și ele frână unor măsuri cerute de ecologiști, dar care produc perturbări în prețuri. Revolta vestelor galbene, care a adus haos în Franța, s-a declanșat la trecerea în costul carburanților a taxelor pe energia verde. Dacă ne referim la situația din România, vedem că ecologizarea din energie a produs până acum o tragedie socială pe Valea Jiului, prin oprirea mineritului. Situația energeticii din Gorj, cu centrale pe cărbune adus din carierele de suprafață, nu este nici ea departe de explozie. Să adăugăm perspectiva sumbră a schimbării generale a parcului auto format cu precădere din mașini de mâna a doua aduse din Vest, care, conform normelor de poluare, ar trebui scoase rapid din uz. Cine va finanța trecerea spre e-mobilitate într-o economie în care doar asigurarea subvenției la căldură produce deja crize politice? În multe situații concrete, discuțiile de la Glasgow sunt parcă de pe altă planetă. Dacă președintele Iohannis, întors de la COP-26, va reuși să convingă chiar și pe un singur văcar de pe Valea Hârtibaciului că cireada lui trebuie lichidată pentru că bălegarul atacă planeta, înseamnă că suntem pe calea cea dreaptă!
