Cupele, la concurenţă cu DNA

Campionatul începe să-şi cearnă verdictele. Cele trei etape care au mai rămas de jucat nu prea au cum să mai schimbe poza clasamentului din zona retrogradării. Rămân în dispută doar paşapoartele europene ale fotbalului, dar nici în acest caz nu cred că pot apărea surprize care să ne dea pe spate.

Doar Timişoara, dacă ar fi forţat surpriza în Ştefan cel Mare, putea încinge finalul de campionat. Dar n-a fost să fie. Insuccesul Politehnicii din meciul cu Dinamo trece definitiv în rezervă aspiraţiile bănăţenilor la titlul de campioni. Dinamoviştii, în schimb, s-au scos şi nu mai au de rezolvat decât meciul cu Unirea Urziceni în drumul lor către seiful Ligii Campionilor.

Meciul Dinamo - Politehnica Timişoara a fost precedat de poveste, a fost de poveste şi este urmat de poveste. Avancronicile evenimentului au fost însemnate de suspiciunea unui aranjament între Marian Iancu şi Cristian Borcea. Rezultatul partidei ar fi de natură să-i confirme pe zvoneri. Aş vrea să mă alătur
suspicioşilor şi să cred că a fost vorba despre un blat ordinar. Varianta aranjamentului ar reprezenta o scuză numai bună pentru a scoate la lumină spectacolul dezolant la care am asistat. Mă tem însă că fotbalul nostru este atât de ofilit valoric, încât nici de blaturi nu mai suntem capabili.

Am urmărit meciul Dinamo - Politehnica Timişoara cu foarte mare atenţie şi tot atâta îngăduinţă. Am încercat să-i identific printre cramponarii ilegalişti pe cei care nu pot fi acuzaţi de impostură, pe cei care nu poartă fraudulos titulatura de fotba­list. În demersul meu abia dacă am săltat degetele de la o mână. Restul, nişte chinuiţi, cu atât mai chinuiţi cu cât fudulia pe care o etalează le este mai îmbelşugată. Ideea că salvarea cotonogilor poate veni de la dresori este şi ea falimentară. După meci, Mir­cea Rednic, un modest cititor al tabelei de marcaj, a ţinut să ne asigure că pe el nu se poate conta. Altfel nu pot interpreta de­cla­raţia sa conform căreia Dinamo a făcut în compania Timişoarei cel mai bun meci al returului de campionat. Vă daţi atunci seama la ce ne putem aştepta dacă Dinamo va face nişte meciuri la fel de bune şi în Liga Campionilor. Spuneam că soarta acestui campionat nu mai atârnă decât de meciul pe care Dinamo îl va susţine în etapa viitoare la Unirea Urziceni. Apoi, încă două etape şi scăpăm în vacanţă. O vacanţă care ne va separa pentru scurt timp de examenul Cupelor Europene. Examen pe care abia îl aştept. Nu pentru că aş consuma iraţional vreun optimism neghiob. Gândesc însă că verdictul Cupelor Europene va fi mai dur, mai drept şi va tria mai sever decât tot circul de la DNA.