x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale "Curatarea urmelor"

"Curatarea urmelor"

de Ion Cristoiu    |    18 Oct 2006   •   00:00
"Curatarea urmelor"

Despre diversiunea Hayssam - pentru ca diversiune a fost - am scris chiar in timpul derularii cazului, atragandu-ne ostilitatea vizitiilor lui Traian Basescu din presa si din politica. Bazati pe documente in exclusivitate, pe informatii de la surse pe care le vom dezvalui, poate, peste multi ani, din nevoia de a le proteja, am sustinut ca asa-zisa rapire a fost o operatiune a serviciilor noastre secrete in stransa cooperare cu cele americane.

Ca operatiunea, careia noi i-am presupus numele de cod Hartia de prins muste, a servit nu numai interesele de glorie ale lui Traian Basescu, dar si pe cele de lupta antiterorista ale americanilor e o alta poveste. Important ramane ca intreaga afacere a fost o diversiune.

O diversiune ce se dezvaluie acum, cand, dupa Omar Hayssam, dispare si Mohammad Munaf. Cuvantul dispare trebuie inteles nu doar in sensurile sale de moarte prin strangulare, ci si de disparitie ca identitate.

Legendarea unui agent prin moartea sa falsa e unul dintre trucurile cele mai simple si mai des intalnite in operatiunile serviciilor secrete. Si daca ne gandim ca totul se joaca la Bagdad, teritoriu al nimanui, procesul si condamnarea lui Munaf pot fi o inscenare, cerand un efort minim. In istoria serviciilor secrete au fost cazuri de agenti morti pe hartie si ingropati in vazul presei libere si independente, sub semnul veghii permanente a statului de drept. Vii bine mersi, acestia au fost folositi in actiunile ulterioare, cele mai multe murdare, ale serviciilor respective. Cum sa nu credem ca procesul si condamnarea lui Munaf si a celorlalti complici nu sunt o inscenare pentru acordarea unei noi identitati? Mai ales ca nici despre proces si condamnare n-avem nici o informatie de la autoritatile irakiene.

In celebrul film "Nikita" se intalneste o secventa in care apare Curatatorul. Sub aceasta porecla, un agent specializat vine si curata urmele unei afaceri care s-a soldat cu cadavre. Curatatorul foloseste acid sulfuric pentru a face sa dispara urmele intamplarii. In diversiunea cu ziaristii rapiti, am asistat in timpul din urma la o operatiune asemanatoare: de curatire a urmelor, chiar daca a lipsit acidul sulfuric. Omar Hayssam a fost scos din Romania. Munaf si martorii acuzarii vor disparea. Scopul manevrelor e limpede: sa lipseasca opinia publica de un proces la care cei implicati in diversiune sa nu fie apucati de un acces de sinceritate sau, in cel mai fericit caz, sa nu se contrazica. Se intelege ca informatiile venite de la Bagdad, fara a putea fi verificate, inchid nu numai dosarul Munaf, dar si dosarul Omar. Teoretic, procesul din Romania continua. Practic, el e incheiat. Dosarul Hayssam se bazeaza pe marturiile lui Munaf si ale complicilor sai irakieni. Martorii acuzarii nu mai pot fi convocati la proces.

Toti cei care au scris despre condamnarea lui Munaf au luat in serios declaratiile autoritatilor noastre potrivit carora au fost luate prin surprindere de derularea evenimentelor. Pornind de aici, unii au criticat SIE, pentru ca n-a stiut nimic despre proces si condamnare. Altii si-au ingaduit chiar sa-i mustre pe americani sau, ma rog, pe irakieni, pentru ca n-au cooperat cu Ministerul Justitiei din Romania in aducerea lui Munaf la Bucuresti.

Inainte de a se fi lansat in astfel de comentarii menite a manipula opinia publica, jurnalistii respectivi ar fi trebuit sa-si reaminteasca doua intrebari starnite de cazul Hayssam:

Daca Hayssam a sters-o din tara fara stirea autoritatilor, de ce n-a platit nici unul dintre cei responsabili - de la procurorul Ciprian Nastasiu pana la cei din SRI responsabili cu lupta antiterorista?

Cu vreo doua saptamani inainte ca Omar Hayssam sa dispara, dosarul sau a fost disjuns de cel al lui Munaf.
S-a motivat asta prin nevoia de a urgenta procesul teroristului numarul unu al tarii.
Nu cumva s-a usurat astfel disparitia lui Munaf?
O intrebare careia ii raspunde un amanunt semnificativ: in decembrie 2005, Ministerul Justitiei a refuzat sa inainteze autoritatilor americane cererea de extradare a lui Munaf. Actor in piesa de prost-gust jucata in fata romanilor considerati prosti, Monica Macovei s-a temut ca nu cumva americanii sa-l extradeze. Un Munaf adus la Bucuresti la proces, si confruntat cu Omar Hayssam, ar fi dezvaluit opiniei publice intreaga diversiune pusa la cale de Cotroceni.
×
Subiecte în articol: editorial hayssam munaf