Ce trist imbatranesc barbatii, constat cu mahnire si revolta deloc dezinteresate! Daca si eu, maine, poimaine... Imi fac semnul crucii, speriat de sumbra perspectiva. Desfrunziti de puteri si parasiti de dracusorii placerilor carnale, ei se indreapta tremurand si infranti spre amurg cautandu-si in zadar mama.
Impiegatul, un barbat cu varsta indecisa, descheiat la veston si rozaliu in obrajii pufosi, da semnalul plecarii si trenul se pune in miscare suierand scurt. Calatorii forfotesc inca in cautarea locurilor si trag dupa ei bagaje voluminoase, cu fermoarele ranjite. Ce-or cara in gentile alea patratoase, descusute pe la incheieturi?, ma intreb aiurea, sa-mi omor timpul. "Gogule, vezi unde stai, sa nu te traga curentul!", se aude vocea pitigaiata, dar ferma a unei femei trecute bine de saizeci de ani. E sprintena, desi plinuta, si are aere de cucoana scapatata, dupa poseta purtata pe brat cu ofilita delicatete. "Gogule, nu acolo, ca pripeste soarele si faci insolatie! Si stii ce-ai patit ultima data!", se ingrijoreaza ea in gura mare. "Ai grija cum mananci si ai rabdare sa se incalzeasca apa din sticla, ca e rece si ti se umfla galcile! Si vezi ca esti murdar la gura. Te-ai spalat pe maini?", nu se da batuta "terorista". Gogu e sotul, nefericitul! Un batranel firav si adus de spate. Usor senil, el are o privire resemnata si raspunde mecanic la orice impunsatura conjugala prin "Da, mama". Ceva mai in fata, o zgripturoaica septuagenara, rotofeie si cu parul prins in coc, se tine inca tare. "Mielule, nu sta acolo, ca mergi cu spatele la locomotiva! Puneti ochelarii cand citesti, ca iar te dor ochii!" Si Mielu se conformeaza, n-are de ales. Schimba scaunul si-si asaza ochelarii pe nasul osos. Dezleaga cuvinte incrucisate si nu-si ridica privirea la consoarta cu apucaturi de vataf. Care sporovaieste intruna cu vecina de la geam. "Draga, daca n-as fi eu - i se confeseaza sefa de trib - , prapadituâ asta n-ar rezista o zi, l-ar linge cainii in parc! Zau, nu stie nici unde-i sunt ciorapii si uita mereu cand sa-si ia medicamentele." Ne apropiem de prima statie. "Mielule, da bagajele jos, c-o sa coboram!", il izbeste iarasi femeia cu vorba ei sticloasa. "E prea devreme", se incontreaza degeaba Mielu. "Am zis sa dai bagajele jos, ce mai comentezi!?", porunceste ultimativ grasana. "Da, mama", bolboroseste el moale si asteapta langa usa o jumaâ de ora pana opreste trenul in gara. Sta teapan si cuminte ca un soldat aflat de garda la drapel, in vreme ce "ma-sa" sparge impresii cu vecina de la geam. "Gogule ... " , "Mielule... ", "Gicule .. ", vibreaza aerul imprejurul meu si se linisteste doar cand ei rostesc un soptit si induiosator "Da, mama". Ce trist imbatranesc barbatii, constat cu mahnire si revolta deloc dezinteresate! Daca si eu, maine, poimaine... Imi fac semnul crucii, speriat de sumbra perspectiva. Desfrunziti de puteri si parasiti de dracusorii placerilor carnale, ei se indreapta tremurand si infranti spre amurg, cautandu-si in zadar mama. Iar pentru asta isi urmeaza, ca niste jalnici Tezei, propriul cordon ombilical, niciodata taiat pe de-a-ntregul. La capatul buricos isi intalnesc insa sotiile, carora li se incredinteaza cu toata fiinta lor de copii vesnici si plapanzi. Si-n definitiv, la ce-ti mai foloseste orgoliul in anotimpul scheletic al nevirilitatii? In imbratisarea asexuata, ce le imbuneaza rar decrepita metamorfoza, se produce o dubla substituire. Barbatul isi inlocuieste mama, iar femeia, odraslele. Iesirea din scena are loc tot sub semnul maternitatii. Alteori, ei se incapataneaza sa lupte cu anii si traiesc, prin procura, tineretea vreunei pustoaice dispuse sa le suporte, contracost, desigur!, "viciile" de etate. Caniti, pedanti si atenti cu caloriile ingurgitate, craii acestia vestejiti ofera un spectacol dezolant, in care ultima replica este tot "Da, mami". O replica interpretata altfel, cu discrete inflexiuni erotice si nu uscata, ca in primul tablou, unde atingerile trupesti capata accente incestuoase. (Nu vi se pare cunoscuta fraza: "Daâ ce-ti veni, Costica, ai luat-o razna, ai uitat c-avem copii mari?"). "Mai termina cu scrisul ala, ca am treaba cu tine!", imi striga nevasta-mea din bucatarie. "Taman ce-am terminat si vin - raspund eu cu batosenie inchipuita. Acuâ vin, mama, cum sa nu vin?...Citește pe Antena3.ro