x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dacă Adrian Năstase este “pericol social”, atunci Traian Băsescu ce este?

0
Autor: Serban Cionoff 24 Iun 2014 - 17:04
Printr-o simplă, dar semnificativă coincidenţă, exact în aceste zile când atenţia este focalizată pe scandalul imens pe care l-a stârnit darea în vileag a afacerilor frăţânelui prezidenţial cu Bercea Mondial şi clanul său,  Curtea de Apel Bucureşti urmează să decidă asupra contestaţiei depuse de DNA prin care s-a cerut ca Adrian Năstase să mai primească încă un an la pedeapsa pe care o execută în prezent.

 Am scris şi întăresc “o semnificativă coincidenţă” pentru că, prin  ea însăşi, această potriveală ne dă măsura clară,incontestabilă.  a crizei în care se află justiţia în România. Am scris şi întăresc: justiţia în România şi nu justiţia română, dată fiind cota mică de încredere de are parte această instituţie în aprecierea românilor. 

Aşadar, DNA cere suplimentarea pedepsei şi îl declară pe Adrian Năstase “pericol social”!  Aducând în sprijinul acestei  caracterizări acuze de teapa:”dispreţ şi defăimare a actului de justiţie” sau “lezarea încrederii societăţii în unele dintre cele ai înalte funcţii în stat”. Că probele administrate întru susţinerea acestor stupefiante acuze frizează absurdul absolut, făcându-i să roşească de invidie pe Caragiale, Urmuz şi Eugene Ionesco la pachet, asta ar fi cum ar mai fi. Dar ceea ce mă revoltă şi mă scârbeşte peste poate este că asemenea zoaie odioase sunt debitate-fără nici-o dovadă consistentă şi validă – pe seama omului politic ale cărui performanţe, ca premier al României, până şi turbatul duşman al său, Traian Băsescu, a fost nevoit să le recunoască. Măcar din respect pentru acest fapt, alcătuitorii denunţului scârbavnic trebuiau să îşi pună minţişoarele la treabă şi să construiască o argumentaţia cât de cât solidă şi credibilă.

La urma-urmelor de ce m-aş mai mira?! După ce a fost condamnat, deşi s-a dovedit că banii despre care se susţinea că i-au fost daţi ca mită în anul 2004 fuseseră tipăriţi în ţara Marelui Licurici abia peste un an şi după ce s-a văzut cu ochiul liber că multe dintre aşa zisele probe administrate spre a-i incrimina nu se susţin, Adrian Năstase este, totuşi, închis, orice alt demers împotriva sa venit din partea justiţiarilor “cu Traian Băsescu în suflet” se înscrie în acelaşi registru al aberaţiilor sfruntate, în cascadă.

Dar, haideţi să admitem, fie şi prin metoda logică a reducerii la absurd, că  Adrian Năstase a “dovedit dispreţ faţă de justiţie”. În cazul acesta însemnă că putem afirma, fără nici-o mustrare de cuget, că feţele grele ale justiţiei olteneşti  şi naţionale care s-au bulucit să năşească sau să se rupă în chilohanuri cu tartorul unuia dintre cele mai periculoase clanuri  din Slatina şi din împrejurimi au dovedit” respect faţă de justiţie”? Că i-au respectat deontologia, demnitatea şi integritatea morală... Pe drept cuvânt avem tot dreptul să ne întrebăm: cine dovedeşte dispreţ faţă de justiţie? 

 Sau, dacă  acceptăm ca valabilă susţinerea aceloraşi paznici de far ai dreptăţii din batalionul de asalt politic purtând pseudonimul colectiv DNA, cum că tot Adrian Năstase  a “lezat încrederea societăţii în unele dintre cele mai înalte funcţii în stat”, atunci urmează că fărădelegile frăţânelui Mircea, despre care Traian Băsescu a ştiut şi a tăcut ani de zile, a făcut să crească şi să se întărească încrederea noastră de nezdruncinat în cea  mai înaltă funcţie în statul de drept care este Preşedintele României? Sau că afacerea Nana, în care este vârâtă până peste cap fiica cea mare a Demisului Naţional, cot la cot cu nişte înalţi trepăduşi din Dealul Cotrocenilor, a mai pus o piatră la temelia  Arcului de Triumf al încrederii naţiei în instituţia prezidenţială?

Dimpotrivă, cred că prin asemenea reprobabile fapte, ca şi prin multe altele despre care încă nu am avut timpul şi  toate datele să discutăm, au adus extrem de grave şi foarte  greu reparabile prejudicii morale atât instituţiei Preşedintelui României cât şi instituţiei justiţiei! Toate acestea adăugându-se ruşinosului bilanţ al celor 10 ani de prăbuşire multilateral dezvoltată a României, la care ne-au condamnat, cu cinism şi fără frică de Dumnezeu şi de lege,  Amiralul Dezastrului Naţional şi şleahta sa.
  Acestea fiind zise, judecaţi şi dumneavoastră: cine este adevăratul “pericol social” pentru România - Adrian Năstase sau Traian Băsescu?    


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de