Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Să fie vorba, oare, doar despre o simplă întâmplare faptul că două clanuri rivale, înarmate cu bâte, săbii și pistoale, au ales să își regleze conturile tocmai în Piața Constituției, iar acest act banditesc s-a soldat cu un mort și un grav rănit? Adică în arealul Palatului Parlamentului, al Ministerului de Justiției, al Procuraturii Generale și al Poliției Locale București? Hotărât lucru, NU! Dimpotrivă, prin ea însăși, împrejurarea că asemenea indivizi aleg să își facă mendrele așa cum le dictează nu legile țării ci numai propria lege a junglei, în acea piață a capitalei scumpei noastre patrii care poartă numele Legii Fundamentale a României Democratice, Moderne, vrea să spună, fără putință de tăgadă, ceea ce cred și vor să ne facă și pe noi să credem:Azi, în România, legea o facem noi, mafioții, traficanții de carne vie, proxeneții!
Știu că este revoltător și dureros ceea ce scriu aici, dar, din nenorocire, aceasta este realitatea! Iar toate acestea se petrec nu numai sub nasul unor instituții ale statului anume însărcinate să vegheze la respectarea legii și la apărarea siguranței cetățeanului, ba chiar, în revoltător de multe cazuri, cu complicitatea, fățișă sau mascată, a unor cadre de nădejde din Procuratură și din Poliție. Ceea ce, pe bună dreptate ridică întrebarea: România anului 2019 este chiar un sat fără câini, așa după cum, din ce în ce mai des, o afirmă, categoric, comentatori avizați ai evenimentelor?
Din acest punct de vedere- de fapt, și din acest punct de vedere-, cele petrecute în seara de 29 septembrie în Piața Constituției, dar și cele ce le-au urmat, nu fac decât să confirme nefericita bănuială. Fiindcă nu văd cum altcumva se poate numai împrejurarea că abia azi, vineri 4 octombrie, deci la cinci zile de la răfuiala mafiotă din buricul Bucureștilor, avem primele informații despre identitatea celui ucis, precum și câteva date despre cine erau barbarii care s-au înfruntat în acea seară. Tot azi, Parchetul Tribunalului București a dat publicității informația că au fost făcute 21 de percheziții domiciliare la București și că mai mulți suspecți au fost duși pentru audieri la Poliția Capitalei. Aflăm, așadar, că este vorba despre un locuitor al comunei Oinacu, din județul Giurgiu, membru al unui clan din localitate care avea ca obiect al muncii traficul de femei și de copii în Anglia. Clan care a ales să își dispute supremația și încasările cu un alt clan specializat, dar care, de data asta, își are centrul de comandă în București.
Din nou, se ridică o întrebare de elementar bun simț:oare chiar atâta timp le-a trebuit celor atât de des alintați cu apelativul „oamenii legii, ca să dea de urma nenorociților? Întrebare cu atât mai justificată cu cât, într-o anume relatare transmisă pe un canal de presă întâlnim o afirmație pe care pur și simplu mă stupefiază. Se susține, nici mai mult nici mai puțin, decât că Poliția Județului Giurgiu a fost „total depășită de evenimente, întrucât nu a avut date despre infracțiunile comise de clanul din Oinacu’’. Prin urmare, polițiștii din Giurgiu nu au putut să prevină deplasarea la București a grupului violent aparținător clanului respectiv. Sincer să fiu, la o primă lectură a acestei grozăvii, pur și simplu m-am crucit și, om de bună credință fiind, mi-a zis că va trebui să apară, numaidecât, un drept la replică din partea Inspectoratului de Poliție din județul Giurgiu. Comunicat în care să se infirme, cu argumente și cu dovezi, enormitatea. Da* de unde?! Nici pomeneală de așa ceva! Ceea ce mă face să cred că e ceva putred nu numai în Danemarca, ci și pe la Giurgiu…
Să admitem, totuși, că distinsele persoane aflate la cârma Poliției Județului Giurgiu nu li s-a părut demn de interes să afle cum stau treburile cu acel clan al sicilienilor/varianta Oinacu. Dar, măre doamne, în comuna respectivă nu există un șef de post? Nici domnia sa nu a știut nimic-nimic despre clanul din comună? Fiindcă, vorba bancului: și ce este, mă rog frumos, Oinacu acesta? Este Paris, este Londra, este New York? Chiar atât de ultra-profesionist au lucrat mafioții indigeni încât nimeni și nimic nu le-a dat de urmă? Sau atât de apăsătoare și de îngrozitoare este pecetea tainei pe care bandiții au impus-o, la Oinacu și poate și mai departe, încât până și vajnicul șef de post nu cutează să li se pună în cale?
Întrerup, deocamdată, șirul întrebărilor, nu însă înainte de a vă atrage foarte respectuos atenția că nu am intentat în nici-un caz, proces de intenție omului legii aflat la datorie în comuna Oinacu, județul Giurgiu, în sensul de a-l suspecta de protejarea bandei de nenorociți din localitate. Motiv pentru care aștept , cu interes și cu încredere, rezultatele analizei cazului pe care normal și firesc ar trebui să o realizeze Inspectoratul Județean de Poliție Giurgiu sau, de ce nu?, Inspectoratul General al Poliției Române. Analiză care se impune cu atât mai mult cu cât, așa după cum bine remarca zilele trecute Sorin Ovidiu Bălan, un incontestabil specialist în materie, în Piața Constituției își fac veacul , de cam multișor poveste, persoane foarte dubioase,consumatori și traficanți de droguri și alte specimene de aceeași teapă. Persoane care, afirmă tot Sorin Ovidiu Bălan, „au nume și prenume, sunt bine cunoscute de autorități și au binecuvântarea lor’’. Afirmații de o extremă gravitate apărute zilele trecute în cotidianul „Evenimentul zilei’’ și pe care sunt convins că cel care le-a lansat le poate și demonstra. Motiv pentru care le-am și consemnat aici, în coloanele „jurnalului.ro’’, în temeiul elementarelor rigori ale deontologiei gazetărești.
Citește pe Antena3.ro
