Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acum îmi propun să explic mai bine cum putea funcționa o societate în care nu se determina PIB-ul potențial, nu se modelau datele macroeconomice și analiștii nu făceau rapoarte lungi pline de IPC, IPPI și PIB. Efortul de a gestiona economia avea ca fundament sporirea ofertei interne și a productivității. Și din punctul de vedere al bunurilor non-tradable, economia era foarte bine așezată.
În momentul de față, suntem însă departe de perioada interbelică. Prețurile la non-tradable sunt dezechilibrate din punctul de vedere al puterii de cumpărare. Fapt care se observă la tarifele la utilități, dar și în performanța din educație.
Și, din păcate, prețurile utilităților sunt folosite pentru controlul cererii agregate, la fel ca taxele. Ceea ce înseamnă că atunci când s-au observat disfuncționalitățile, nu s-a încercat refacerea echilibrului cu ajutorul ofertei și productivității, ci prin intermediul reprimării cererii, în interiorul unor acorduri cu FMI, ceea ce a făcut să avem o economie foarte tulburată. Spre deosebire de interbelic, când prețurile erau bine așezate.
Reiterez, prețurile ce ne-au dezechilibrat sunt cele la utilități. Ele sunt mari când se raportează la capacitatea de a le plăti a românilor și acest fapt e legat de structurile de oligopol. Dacă nu credeți ceea ce spun, ia gândiți-vă cât costa telefonia mobilă și la ce niveluri scăzute a ajuns în prezent, și cum trebuia să urmeze prețul gazelor trendul internațional în ultimii ani, dar n-a făcut-o. Ceea ce duce la sacrificarea educației, în contextul în care nu s-a stimulat oferta agregată.
Prețurile furnizorilor de utilități trebuiau să se ajusteze în paralel cu veniturile românilor în criză, fiindcă respectivele companii nu pot funcționa de parcă s-ar adresa altei economii. La nemți, telefonia probabil e mai scumpă, însă ei au salarii de cinci ori mai mari, iar alimentele și energia sunt mai ieftine. Au disponibilități care le permit să cumpere bunuri de folosință îndelungată, să economisească și să investească, să-și manifeste încrederea în consum.
Dar, iată, de ce se putea administra economia la noi, între cele două mari războaie, fără să se știe cât e inflația sau PIB-ul, fiindcă prețurile erau așezate echilibrat, în corelație cu oferta internă de bunuri.
Citește pe Antena3.ro
