Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fara indoiala, prima jumatate a anului 2014 va ramane in istoria evenimentelor principale derulate pe batranul continent. Dar ce ramane, pentru ca este din ce in ce mai vizibila constructia unei Europe care se indeparteaza tot mai mult de de aspiratiile frumos zugravite dupa caderea comunismului . Cand Rusia revine pe scena internationala ignorand principiile si intelegerile , folosind erorile liderilor europeni ,este destul de greu de prevazut evolutiile viitoare dar nu imposibil .
Punctul de start ar putea fi , o modesta si pertinenta privire asupra evenimentului alegerilor europarlamentare. Daca ce s-a intamplat si se intampla in Ucraina se stinge in atentie, momentul european si jocurile aferente trec din faza stabilirii noilor conducatori europeni la a cea a incercarii intelegeri programelor privind viitorul Europei. Principalii lideri politici europeni doresc sa schimbe structura autoritatii, indiferent de cum vor totalitatea membrilor sau doritorilor de apartenenta la UE . Care va fi evolutia UE in urmatorii ani sub “ bageta “ noului presedinte al Comisiei Europene nu va fi o necunoscuta pentru ca cei care l-au propus si sustinut cunosc destul de bine experienta si abilitatile lui Juncker.
“ Vreau sa fiu o masina de facut compromisuri “ asa le-a spus Juncker noilor parlamentari europeni . Considerat un “ interlocutor diplomat si suav “ tata “ euro” si-a inceput discursul neoficial ( pentru ca de la 1 noembrie va fi oficial) prin enuntarea crezului viitoarei activitati. C e ar putea intelege “ doritori “ de integrare europeana lecturand fie si rapid programul pe 5 ani, ce cuprinde 5 puncte, care stipuleaza la ultimul, o orientare fara echivoc : “Nimeni nou in UE in urmatorii cinci ani “. Desigur sunt niste ratiuni in aceasta optiune, dar ce facem cu statele carora le-am “ fluturat “ visuri despre bunastarea integrarii in Europa ,ani de-a randul. Este posibil sa existe niste planuri dar pentru majoritatea europenilor raman tot visuri.Democratia incepe, incet incet ,sa fie inteleasa si tradusa tot mai greu, pentru majoritatea citata drept “ forta orientarii societatii” si care acum asista la dezbateri care o privesc dar nu poate decide .
O intrebare fireasca : cati din alegatorii europarlamentari s-au dus la vot cu proiectiile programului lui Juncker? S-ar putea spune ca nu era obligatoriu si nici specific tarilor europene , da , dar acum programul Presedintelui trebuie implementat si de aceia care nu l-au gandit pentru ca in culisele aranjamentelor nu era acces .
Jean – Claude Juncker a castigat cea mai importanta functie in UE . Comisia Europeana este fara indoiala ,structura de varf a Uniunii Europene pentru ca proiecteaza legile UE ,supravegheaza bugetele nationale, respectarea tratatelor si negociaza acordurilor de comert international .La asemenea importanta si sustinatorii trebuiau sa fie la fel . Si au fost . Cancelarul german Angela Merkel a fost convingatoare si constatnta dupa ce l-a scos din “ morcila unor scandaluri “ a reusit sa-l propulseze la varf.Asta in conditiile in care nu pot fi contestate calitati recunoscute de mediator, “ expert “ in compromisuri , diplomat ascultator dar si convigator, cu certitudini de reusita . Programul lui Juncker este adresat tuturor, indreptat, insa , spre marile interese europene si de ce nu si celor internationale.
Una din importantele probleme la care Juncker trebuie sa le faca fata este fara indoiala numirea viitorului sef al diplomatiei europene care sa aduca UE intr-o pozitie puternica in contextul relatiilor internationale.Esecurile Inaltului Reprezentant au inca ecouri care ,din pacate , nu se vor stinge usor si vor impune o restructurare de substanta a programului extern al UE.Aceasta situatie explica si indarjirea cu care o serie de state membre se opun numiri unui reprezentant pe criteria politice si mai putin cele profesionale si in acest sens Juncker a tinut sa precizeze “ ca doreste pe cineva puternic si cu experienta in acest post” deoarece viitorul presedinte stie destul de bine ca repetarea unor “ bajbeli si penibilitati”de genul Vilnius si Ucraina ii vor afecta serios pozitia.
Federica Mongheri , ministrul de externe italian, are cele mai multe sanse , in momentul de fata, dar si cele mai multe opozitii privind numira in Inaltul post.Principalul argument al opozantilor ar fi ca Mogherini ca si predecesoarea sa la numirea la sefia diplomatiei europene Catherine Ashton , nu are experienta diplomatica la nivel inal si numirea sa “ si ar stirbi din importanta serviciului diplomatic european”. Indiferent ,insa , cine va ajunge in fruntea Serviciului Extern va trebui aprobat de Juncker, audiat in Parlamentul European si votat de parlamentari alaturi de cei 26 comisari in octombrie.
Vara fara vacanta pentru viitori alesi continua, cina din cadrul summitului UE din 16 iulie, nu a rezolvat problema noilor numirilor, desi Angela Merkel si Francois Holland ar fi dorit sa se obtina un acord asupra unor functii “ la pachet” .
Dincolo de aceste cautari si preocupari, raman asteptarile europenilor care pana in prezent au “visurile , propunerile si promisiunile lui Jean–Claude Juncker”.Nu se stie ( dupa ultimile evolutii ) cat de lunga va fi vara ,dar fierbinte s-a simtit, pentru unii, din plin.
