Controlul puterii nu mai exista sau este cel mult o fatada daca nu chiar o mascarada atunci cand institutiile statului democratic servesc puterea iar nu legea, adica nu servesc societatea ci pe aceia – instalati la carma puterii – care le-au transformat in unelte de uz personal.
Parlamentul actual executa ca un automat cerintele puterii cu o majoritate nelegitima si neconstitutionala. Au mai existat majoritati care au aprobat legi sau ordonante de urgenta fara sa tina prea mult cont de opinia publica sau de opozitie. Nicicand insa, in 22 de ani, Parlamentul nu a executat orbeste ordinele unei puteri personale. De ce? Pentru ca puterea era mult mai putin concentrata si existau opinii mai diversificate in interiorul ei. Altfel spus, traiam intr-o democratie mai respectata iar nu sufocata. Cate alte institutii de control autonom exista? Multe, dupa lege. De ce nu se constata ca ele functioneaza normal, adica neaservite puterii? Un exemplu important si nu singurul il constituie Curtea de Conturi. Am infiintat-o in 1991 ca o mare sansa pentru un stat democratic. Ea urma sa certifice daca cheltuielile din banii publici sunt corecte, oportune si justificate. Au existat, nu de putine ori, rapoarte ale acestei institutii care demonstrau grave si grosolane decizii de utilizare frauduloasa a banilor publici. Aproape fara exceptie aceste rapoarte au ramas fara consecinte, adica au fost ignorate. Asta e o alta forma de aservire a unei institutii de control caci neluarea in seama a unei institutii atat de importante echivaleaza cu golirea de continut a formelor de control al actiunilor puterii.
Un alt exemplu sunt fondurile europene pentru Romania. S-au absorbit criminal de putine. Dar ca si cum asta nu e de ajuns am fost de mai multe ori in situatia ca rambursarile pentru unele din marile programe europene sa fie intrerupte. De ce? Pentru ca in lipsa unor controale competente si riguroase, cheltuielile facute din fonduri europene nu respectau cel putin una din regulile de baza, anume ele sa fie eligibile (conform regulilor europene), rezonabile (adica nimic excesiv) si justificate (adica facute cu un scop bine intemeiat).
Zilele trecute guvernatorul BNR sustinea absolut corect necesitatea transparentei fiscale. Dar de ce ea nu exista in prezent? Cum de vorbim despre nevoia de transparenta dupa ce de atatia ani fiinteaza mai multe institutii de control bazate pe transparenta. Fiinteaza da, dar de functionat nu functioneaza. Ma intreb cu ingrijorare, dupa atatea privatizari care n-au adus statului roman si mai ales cetatenilor nici functionarea eficienta si nici un raport tarife-calitate imbunatatit in serviciile (energie, apa si canalizare) privatizate ce mai urmeaza prin aplicarea ukaz-ului FMI? Privatizarea Hidroelectrica anuntata acum seamana izbitor de mult cu alte privatizari din avutia statului care au devenit uriase surse de profit pentru cumparator si mare dezamagire pentru romani. Oare n-ar fi absolut normal ca inainte de orice noua privatizare sa existe transparenta nu doar fiscala, ci si a rezultatelor obtinute pana acum cel putin in privinta sectorului de energie in privatizarile facute dar atat de neclar realizate?
Am avut sub actuala putere grave si radicale inlocuiri si modificari ale unor legi esentiale cum sunt cele ale invatamantului, sanatatii si pensiilor. Ele au afectat extrem de negativ soarta a milioane de romani, tineri sau in varsta. Majoritatea parlamentara de care vorbeam a fost "capabila" de asta. Dar nenumaratele situatii absurde generate de legi rau concepute n-au fost corectate.
Situatiile in care viata arata atat de clar ca legile sau aplicarea lor obtuz birocratica fac atat de mult rau nu intereseaza pe nimeni din sfera puterii. Pana nu se va restabili controlul riguros si transparent asupra puterii politice nu ne vom bucura nici de libertate, nici de prosperitate. Actuala opozitie intarzie sa spuna raspicat ca o va face si cum o va face.