Cursul de referinta a urcat la 4,4715 lei/euro - un nou maxim istoric -, iar televiziunile s-au intrebat din nou: De ce nu intervine decisiv BNR pe piata valutara? De parca n-am avea piata libera si moneda liber-convertibila!
Din cate se observa, jurnalistii au ajuns sa confunde exceptiile - interventiile - cu normalitatea. Sunt exact aceiasi formatori de opinie care in anii trecuti invitau banca centrala sa-i arda pe speculatori.
Daca n-au inteles pana acum, e bine sa stie ca, in mod firesc, banca centrala trebuie sa faca ajustarile necesare in functie de performantele economiei si ale guvernului. Asta in conditiile in care moneda este, poate, cel mai fidel indicator al starii economiei.
Sigur, ne-am obisnuit sa functionam mereu pe baza de deficite, care sunt mascate prin deprecierea monedei. Ar fi de preferat insa sa pornim de la premisa naturala de a nu avea deficit structural - care “tradeaza' o proasta gestionare a economiei -, ci doar excedent ciclic in perioada de boom si deficit ciclic in cea de recesiune. Si atunci n-ar mai fi nevoie ca politica monetara sa ajusteze dezechilibrul.
Iar daca n-am avea deficit structural, ci doar un sold ciclic - prin care se regleaza curba de randamente suverane -, atunci s-ar vedea ca excedentul din perioada de boom se materializeaza in formare bruta de capital si economisire neta. Pentru ca, daca ai deficit structural, cursul forteaza incadrarea in tinta erodand tocmai investitiile si economisirea.
Cele spuse pana acum sunt usor de probat. In ultimii trei ani, cand variatiile de curs de schimb au fost slabe, economisirea in moneda locala a crescut. Chiar daca bancile n-au nevoie de economii in lei pentru ca au acordat credite in valuta si doresc sa se refinanteze in euro de pe piata.
Ca sa rezum: arieratele, schimbarea regimului de provizionare al creditelor neperformante si deteriorarea continua a mediului de afaceri au facut ca apetitul bancilor sa ramana nesatisfacut. Ele cer euro si deponentii le ofera lei. Altfel spus, institutiile financiare au suficiente lichiditati in moneda nationala puse la dispozitie de populatie, dar nu pot trece din lei in moneda straina in care au nevoie sa fie lichide, din cauza faptului ca nu au linii ca sa-si procure cu leii moneda straina. In plus, desi Trezoreria Statului se finanteaza destul de mult in moneda locala, randamentul platit in contul imprumuturilor in dolari il depaseste pe cel al finantarilor in lei. Ceea ce nu s-ar fi intamplat daca deficitele erau administrate cum trebuie. Soldul ciclic sa fie legat de formarea bruta de capital si economisire. Deficitul structural sa fie gestionat cu parghii administrative, cum ar fi asezarea salarilor bugetarilor pe baze corecte.
Sa ne intoarcem insa la inceput, la noul maxim istoric si la intrebarea care obsedeaza mass-media: De ce nu intervine decisiv Banca Nationala? E foarte simplu: daca BNR ar interveni masiv, deficitul bugetar ar creste peste 3% din PIB. Asta pentru ca nu poti “acomoda' lipsa de performanta decat prin deprecierea monedei sau facand deficite. O interventie a bancii centrale la aceste niveluri nu ar permite ca sistemul bancar sa o urmeze, din cauza faptului ca problemele care impiedica bancile sa reactioneze sunt structurale. Si daca respectivele probleme nu sunt solutionate, oricati bani ar arunca banca centrala pe piata presiunea pe curs nu poate fi dezamorsata.