De ce se creează senzația că se românizează Occidentul? Din cauza pierderilor de productivitate

Ceea ce a făcut să joace rolul unei pârghii a stabilității prețurilor și a bugetului statului, având în vedere rolul jucat de accize.

Problema este însă că în prezent volatilitatea prețului mărfurilor, în general, și a celui al petrolului, în particular, a ajuns să fie mai mare decât pe piața valutară sau de capital. Care să fie cauza? Se corectează drastic cererea.

Și totuși prețul mărfurilor, dar și cel al acțiunilor sau raportul dintre valute nu reflectă neapărat realitățile economice, ci faptul că piețele sunt inundate cu bani și s-au relaxat nepermis politicile monetare.

Abia în momentul de față pot fi confundate piețele cu niște cazinouri, cum au tot încercat cineaștii să ne inoculeze ideea în filmele cu Wall Street în titlu. Asta fiindcă până acum s-a investit pe burse, nu s-a jucat ca la ruletă.

Așadar, volatilitatea de pe piețele de mărfuri ar trebui să fie mai scăzută decât cea de pe piață valutară sau de la Bursa de Valori, dar acest lucru se întâmplă deoarece relaxarea cantitativă (quantitative easing - QE) induce ajustări foarte mari. Cât timp nu s-a recurs la QE, ci la măsuri monetare obișnuite, prin intermediul dobânzilor, s-a putut vorbi de reglaj fin.

Citește pe Antena3.ro

O familie a transformat un garaj obișnuit într-un apartament de lux. Cât a costat amenajarea și cum arată rezultatul final

Din păcate însă, când intervine QE procesul de sărăcire este accentuat. Austeritatea și corecția datoriilor suverane induc spasme puternice, care se văd în cererea de mărfuri.

În mod firesc, nu ar trebui ajustate cheltuielile, ci majorată productivitatea. Ceea ce ar duce, în paralel, la o extensie a veniturilor. Altfel spus, în loc să se recurgă la managementul costurilor, ce trimite oamenii în șomaj, ar fi de preferat să se lărgească baza productivă.

Dar în acest punct intervine fiscalitatea, care poate facilita lărgirea bazei doar dacă se relaxează și îi dă voie puterii de cumpărare să crească.