x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale ... De la fasolea bătută

... De la fasolea bătută

de Tudor Octavian    |    12 Oct 2010   •   00:00

Mai toate întrunirile, indiferent de importanţa şi de numărul participanţilor, se termină cu bufet suedez. Cu cât e mai simandicoasă paranghelia, cu atât mai rafinate sunt bucatele.

Un maximum de rafinament se obţine atunci când vlădica şi opinca stau alături. Altfel spus, când lângă salata de langustă dai de fasolea bătută. Dintodeauna, fasolea bătută a fost mâncarea săracului. În Statele Unite se spune că bogăţia Americii a început cu fasolea din tigaia emigrantului. Fasolea bătută nu-i genul de mâncare după care să tânjeşti. Simţi însă cât ţi-a lipsit când o mănânci la mesele altora.

Lumea bună, de la simpozioane şi lansări de bijuterii, de la convenţiile financiare şi de la vernisajele cu premieri şi pre­şedinţi, îi ascultă pe vorbitorii care deschid evenimentul, fremă­tând la adierea mirosului de fasole bă­tută, cu multă ceapă prăjită deasupra, ce vine dinspre bufetul suedez. Relaţiile, care se leagă între persoane care nu se cunosc, atunci când se invită politicos la platoul cu fasole bătută, conduc în multe cazuri la împrieteniri. Cum o cheamă pe doamana aceea distinsă - îşi întreabă acasă soţia un mare om de afaceri - pe care am cunoscut-o la vernisaj? Care din doamne - face soţia -, că au fost mai multe şi, dacă e să mă iau după tine, toate erau distinse? Doamna cu care am servit împreună fasolea bătută, răspunde omul de afaceri. Ar trebui să-i invităm pe la noi pe ea şi pe bărbatu-său, că şi el era o figură interesantă.

De regulă, noile împrieteniri la o fasole bătută se consfinţesc în sâmbete ce urmează cu o petrecere în familie. Şi cu amintirea momentului când cuplurile s-au cunoscut. Cina începe, bineînţeles, cu o fasole bătută. Spre deosebire însă de fasolea bătută, de la încheierea simpozioanelor şi a recepţiilor, care-i consumată cu măsură, cea preparată de gazde, după o reţetă specială, învăţată de la nevasta unui general din ăia adevăraţi, de dinainte de război, trebuie consumată toată. Din respect pentru distinsa soţie a amfitrionului şi nevasta generalului adevărat. Cu urmările ştiute de toată lumea.

Odată ajunşi pe la casele lor, oaspeţii îndopaţi, în regim de oameni bine crescuţi, cu fasole bătută au tot felul de probleme specifice. Ce-i cu tine?, îşi întreabă soţul doamna distinsă, când se duce la baie, pe la patru dimineaţa, şi-l găseşte pe acesta în birou. Nu poţi să stai şi tu măcar o noapte şi să nu te gândeşti la politică şi la Boc?! Nu-i de la politică, răspunde el, şi nici de la Boc, e de la fasole bătută. Sau: De ce nu dormi? O să vezi tu mâine dacă dai sau nu faliment. Nu-i de la faliment - oftează adânc bărbatul -, e de la fasole bătută.

Unele dialoguri sunt absolut imprevizibile. Mi-am dat eu seama, că nu sunt proastă - spune doamna -, că ţi-a căzut cu tronc fandosita care ne-a invitat. Soţul îşi priveşte soţia cu o privire chinuită, în care poţi citi orice, şi amintirea unei operaţii dureroase de apendicită, dar şi teama unei noi crize globale, şi răspunde foindu-se în fotoliu: Nu-i de la femei, fă, deşteapto, e de la fasole.

×
Subiecte în articol: editorial