Exista obiecte a caror absenta poate transforma omul cel mai calm intr-o bomba a frustratiilor, explozia fiind insotita sau nu de urlete, amenintari, blesteme.
Un singur exemplu, bateriile. Degeaba a ajuns telefonul cat
o carte de vizita si computerul portativ cat doua pachete de tigari, urmand drumul prevazut de Blaise Pascal, orice obiect incepe ca instrument utilitar si tinde sa devina podoaba. Fara baterii nu se poate face absolut nimic. Doar nervi.
Exista obiecte a caror absenta poate transforma omul cel mai calm intr-o bomba a frustratiilor, explozia fiind insotita sau nu de urlete, amenintari, blesteme.
Un singur exemplu, bateriile. Degeaba a ajuns telefonul cat
o carte de vizita si computerul portativ cat doua pachete de tigari, urmand drumul prevazut de Blaise Pascal, orice obiect incepe ca instrument utilitar si tinde sa devina podoaba. Fara baterii nu se poate face absolut nimic. Doar nervi.
Se vorbeste de cateva decenii despre inlocuirea bateriilor (inclusiv a celor avansate tehnologic) cu asa-zisele celule de combustie, de preferinta alimentate cu alcool metilic, promise pentru anul viitor. Prima promisiune a fost lansata prin anii â80 ai secolului trecut, asa cum s-a intamplat si cu avionul-elicopter "Osprey" (inca in faza de
proiect nerentabil) sau cu exploatarea sisturilor bituminoase, alta legenda ratata.
A promite este si o dovada de noblete, ceea ce l-a determinat poate pe celebrul energetician de la MIT, Alan Epstein (inconjurat de peste 50 de colaboratori) sa afirme ca peste putina vreme vom avea la dispozitie un inlocuitor ideal al bateriilor si al celulelor de combustie, o turbina. Mai exact, o turbina cu gaze ceva mai mica, cam cat o moneda, capabila sa alimenteze timp de 20 de ore un computer portativ (cele mai bune baterii dureaza trei ore) la un pret asemanator.
Intrucat trebuie sa fie foarte complicat sa construiesti un compresor, o camera de combustie si un rotor atat de mici, a fost aleasa o solutie din domeniul circuitelor integrate, aceste elemente vor fi gravate pe o placuta de silicon. Minuscula turbina va produce 10 wati la 20 de mii de turatii pe minut si va fi racita cu aer, una dintre marile probleme tehnice fiind realizarea unor rulmenti miniaturali. Viitorul ne promite si poate ca ne si rezerva surpriza unui computer cu aburi, ca o locomotiva clasica. Pana acum credeam ca este vorba de o simpla metafora, lansata acum multi ani de catre unul dintre intemeietorii emisiunii tv "Reflector", Mircea Giosanu (de mult intrat in nemurire), care i-a spus cu dispret unei "inspectoare de cadre": "Cucoana, eu sunt aici de cand era radio cu aburi!".
Amintire pastrata ca o insecta intr-o picatura de chihlimbar, acea substanta pe care antichitatea greaca o considera provenita din lacrimile surorilor lui Phaeton, cel care s-a prabusit din cer. In Evul Mediu se credea ca este balega dragonilor sau a altor fiinte legendare, o ceara produsa de furnici gigantice, peste fosilizat sau chiar sperma de elefant impietrita. Confundat cu excretiile de casalot, materie prima pentru unele parfumuri, chihlimbarul, pe care vechii greci il numeau "electron", a constituit pentru nenumarate generatii de elevi primul exemplu de acumulator de energie electrica, statica, e drept.
Banuit de efecte curative in bolile aparatului respirator, in amestec cu alcoolul etilic, este prezent in multe muzee de istorie naturala unde putem vedea in interiorul picaturii de rasina fosilizata (adevarata origine) muste in flagrant delict, o soparla minuscula, toate surprinse acum 40 de milioane de ani, cand marile paduri de conifere au fost inghitite de mare.
In fictiune, chihlimbarul apare in "Jurassic Park". O insecta care a intepat un dinozaur va fi sursa materialului din care vor fi clonate reptilele atat de fioroase si vai, atat de neconvingatoare.
Marea mai arunca si astazi pe tarmuri bulgari de chihlimbar, cu secretele lor cu tot. Aceeasi mare care acum o jumatate de secol inghitea fara mila unul dintre cele mai frumoase vase de pasageri construite vreodata, "Andrea Doria". Un lant de erori umane acumulate a dus, ca si in cazul "Titanicului", cu 44 de ani mai devreme, la o ciocnire, de data aceasta cu un alt vapor, "Stockholm". Ca si atunci, nu erau destule barci de salvare, comunicatiile nu au reusit, dar pana la urma peste 1.600 de pasageri au fost salvati.
Tragicul accident avea sa fie unul dintre semnele decaderii si disparitiei marilor nave transoceanice de pasageri. Aparitia avioanelor cu reactie pe rutele transatlantice a insemnat si condamnarea definitiva a traversarii relaxate care dura cel putin 5 zile.
Imi amintesc de o caricatura vazuta acum multi ani, un individ neras si cu o privire care poate provoca deochiul, urca pe un vapor. Pe geamantan are cateva etichete: "Titanic", "Andrea Doria", "Lusitania"...
Pe vremuri se credea ca o picatura de chihlimbar te fereste de ghinioane. Oare si de cel de a ramane fara baterii?
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
