Deficitele guvernează și după 6 decembrie

România a intrat în lupta contra COVID-19 sub povara deficitului: încheia 2019 cu handicapul celui mai mare deficit structural din UE, precum și cu cel mai mare deficit de cont curent dintre economiile emergente din UE. „Deficitele gemene” începuseră să guverneze economia României încă din noiembrie 2019, iar astăzi, un an mai târziu, tot „deficitele gemene” sunt la guvernare, indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare din 6 decembrie.

         Și tot „gemenele” sunt cele care, potrivit Consiliului Fiscal, îngustează „spațiul de manevră” al Guvernului, și asta „explică de ce recuperarea economică din trimestrul III în România este inferioară” în comparație cu alte state europene. Iar orizonturile se arată a fi mai tulburi chiar decât previziunile inițiale de la începutul pandemiei: previziunile de la Bruxelles sunt mai pesimiste (sau realiste?) decât cele de la București. Comisia Europeană prevede un deficit public de aproximativ 10,25% în 2020, de 11,25% în 2021 și de 12,5% în 2022. Deficitul structural, care a fost de aproximativ 5% din PIB în 2019, se așteaptă să se deterioreze cu 3,6 puncte procentuale din PIB în 2020, cu 1,4 puncte procentuale din PIB în 2021 și cu 1,6 puncte procentuale din PIB în 2022.

         Aceste deficite mari și în creștere amenințătoare vin parțial din efectul combinat al recesiunii economice severe și din măsurile de combatere a pandemiei COVID-19 și a consecințelor sale economice și sociale. Iar cheltuielile pentru schemele de ajutor pentru mediul de afaceri și de sprijin pentru sectorul sănătății, stimulentele și amânările fiscale s-au adăugat la măsurile expansive preexistente, de dinainte de pandemie. În plus, abia trecând prin alegeri parlamentare, e puțin probabil ca guvernul de la București să facă ajustările necesare pentru o corecție semnificativă a cheltuielilor publice care să conducă rapid la reducerea deficitul excesiv identificat de Comisia Europeană. Până acum, statul și-a asigurat necesarul de finanțare pentru anul în curs printr-o serie lungă de împrumuturi care au acoperit deficitul evaluat de guvern la aproape 100 de miliarde de lei (conform ultimei rectificări bugetare, deficit de „doar” 9,1% din PIB), la care s-au adăugat datoriile vechi, ajunse la scadență (încă alte circa 50 de miliarde de lei). Factorii destabilizatori ai situației fiscale care erau deja prezenți înainte de „atacul” pandemiei nu au fost modificați, iar Consiliul Fiscal notează că doar „anunțarea unui plan multianual credibil de consolidare bugetară” va putea să ofere răgazul necesar pentru „o abordare graduală”, abordare care să afecteze cât mai puțin efortul de redresare a economiei.

         Este deci de văzut care vor fi direcțiile reale ale noului Parlament și ale noului Guvern ce rezultă după alegerile din 6 decembrie. Dar indiferent cine anume va face guvernul, tot „deficitele gemene” rămân la guvernare. „Pentru cât timp?” însă, asta e întrebarea!