Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zaharia Stancu a descris în romanul „Desculț”, apărut în 1948, cum un boier le punea botniță culegătorilor de struguri, ca să-i împiedice să mănânce din recolta din vie. Pentru această ficțiune, scriitorul a fost blamat de criticii operei, care au apreciat că scena era exagerată din motive ideologice, pentru a zugrăvi în culori negre ferocitatea exploatatorilor. Marin Preda, autor care rivaliza cu celebritatea lui Stancu, întreba în discuțiile cu confrații, relatate în memoriile lui Crohmălniceanu: „Unde s-au mai văzut la noi oameni cu botniță?”. Desigur, gândim acum că prin metafora „botniței”, scriitorii făceau trimiteri voalate și la realitatea cenzurii care le apăsa opera, „ferind” regimul de răspândirea ideilor periculoase.Cenzura a avut, în istoria României, lungi perioade în care a fost legiferată și urmărită aplicarea ei strictă. La vremuri de război, controlul informațiilor devine și mai dur, intrând sub incidența unor delicte la legea marțială. Autoritățile se simt mai confortabil și apărate de colții presei chiar și pe timp de pace, dorind să extindă controlul informației și sub aura democrației. În vremuri recente, fără să fi existat vreun pericol, Băsescu a introdus în strategia de securitate națională amenințarea pe care o exercită mass media la stabilitatea țării. Reflexul autoritar se menține la Cotroceni ca o infecție îmbibată în pereți, actualul ocupant al funcției repetând apelul predecesorului la schimbarea postului neconvenabil de critic. Al Treilea Război Mondial, care are ca adversar al planetei pandemia COVID-19, a impus aplicarea unor măsuri de urgență în multe țări. Masca sanitară, cel mai uzual mijloc de protecție, deschide și o epocă a botniței, pusă pentru a astupa gurile slobode. În Ungaria, regimul lui Viktor Orban profită de situație pentru a legifera în pachetul anticoronavirus și măsuri de control strict al informațiilor. Ideea surâde și procurorilor români, care au trecut rapid să deschidă un dosar pentru difuzarea de informații nedestinate publicității. Știrea cu pricina anticipa cu câteva ore închiderea școlilor! Deci nu a fost un fake news, dar apărătorii statului de drept au considerat-o ca faptă penală!Tendințele autoritariste sunt ușor de plasat populație sensibilizate de spaima de boală. Gafele de organizare, dramele produse de infecție, confuzia în informarea publicului, mereu în urma evenimentelor pot fi ascunse cu cenzura. Măsurile de forță normale și acceptate, de limitare a deplasărilor și de izolare a zonelor roșii, induc însă și o reținere a populației de a mai contacta echipele de ziariști din teren. Unele spitale au dat dispoziții stricte personalului de a interzice discutarea situației din ograda proprie. La televiziuni apar mărturii ale unor persoane care își ascund identitatea, cu voci distorsionate ca ale martorilor sub acoperire în procesele de trafic de stupefiante! Pericolul de a profita de pandemie pentru a restrânge democrația, punând milioane de botnițe, este real, nu mai intră în ficțiunile descrise în „Desculț”. Răspunzându-i peste decenii lui Marin Preda, pot spune: „Da, am văzut la noi oameni cu botniță!”. Pandemia va trece, dar putem să rămânem pentru mult timp cu botnița pusă de alții și chiar să ne obișnuim cu ea!
Citește pe Antena3.ro
