Din nou despre Schengen

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anunţat luni că România nu va intra în Spaţiul Schengen anul viitor. Această declaraţie marchează campania electorală pe care a început-o Barroso, în numele PPE, pentru alegerile euro-parlamentare de anul viitor. Unii ar putea considera că este vorba de o simplă schimbare de poziţie, în condiţiile în care preşedintele Comisiei anunţase, şi recent, în septembrie, că România îndeplineşte toate criteriile pentru a fi acceptată în Schengen.

Această declaraţie arată, de fapt, că va există o corelare a campaniilor electorale din România cu cele din ţările membre UE, pentru alegerile de anul viitor. Deoarece în România partidele la putere nu fac parte din PPE, România ­ ca ţară ­ nu trebuie, în concepţia lor să primească premii, sub forma unor decizii favorabile, care eventual să ajute PSD şi PNL în alegerile pentru parlamentul European sau pentru alegerile prezidenţiale. De aceea, cetăţenii ţării noastre vor trebui să plătească încă o dată pentru că nu au votat “cum trebuie” anul trecut. Să fim serioşi, povestea Schengen nu are nici o legătură cu criteriile tehnice, cu statul de drept, cu democraţia, cu drepturile omului. Este o decizie care ţine de interese politice din unele state europene, inclusiv de interesele lor în ţara noastră.

Să recunoaştem, problema romilor, în condiţiile crizei din ţările europene, în condiţiile creşterii forţelor de extremă dreaptă în Europa, ar fi necesitat o soluţie unitară, la nivelul continentului. În loc să se accepte, aşa cum am propus în urmă cu mai mulţi ani, crearea unei Agenţii europene pentru romi, care să finanţeze proiecte europene în zone de educaţie, sănătate, locuri de muncă, locuinţe, proiecte pe care să le monitorizeze drastic, ţările europene “se hârjonesc” cu grupuri de romi pe care le mută dintr-un parc în altul, dintr-o ţară sudică în alta nordică, dintr-un stadion în altul, dintr-o închisoare în alta, fără să existe o strategie pe termen mai lung.

În opinia mea, România ar trebui să pornească o strategie agresivă pentru a impune o astfel de agenţie. Problema romilor nu este numai a României. Pe de altă parte, cred ca România ar trebui să înceapă să arate că ştie să-şi folosească dreptul de veto decurgând din calitatea de membru, valorificându-şi interesele prin negocieri, în parte, cu fiecare dintre celelalte state membre. Am în vedere, bineînţeles, decizia referitoare la Spaţiul Schengen.

Veţi spune însă că pentru aşa ceva ar trebui ca ţara noastră să aibă un mecanism unitar de elaborare şi promovare a intereselor naţionale. În condiţiile în care cineva face în permanenţă găuri în barcă, e greu să ţii cârma. Trebuie să te chinuieşti să arunci apa din barcă pentru a supravieţui.

Acum sper că aţi înţeles, în sfârşit, ce înseamnă şi cui foloseşte MCV-ul.

Citește pe Antena3.ro

Anamaria Prodan, în lacrimi după moartea nașului ei, Silviu Prigoană: „Trebuia să ne întâlnim sâmbătă, la masă”