Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe roata „domniei legii” au fost trase multe destine umane, victime ale deciziilor greșite, erori judiciare sau de-a dreptul abuzuri. În plan economic, ieșirea din granițele „statului de drept” perturbă mecanisme ale concurenței loiale, produc falimente, pierderi de venituri.
Aceste considerații se desprind nu doar din pozițiile celor care au de-a face cu justiția; ele sunt mai profesionist exprimate de cei care cer, din interiorul sistemului, revenirea la normalitate în respectarea legii, în primul rând a Constituției. Sunt voci puternice în CSM și ale unor magistrați care, individual sau prin organizațiile profesionale, exprimă analize extrem de critice față de funcționarea justiției. Recent s-a adăugat acestora și un demers instituțional care vine din partea avocaților din România.
Rezoluția Congresului Avocaților referitoare la separația puterilor în stat, respectarea Constituției, ordinii de drept, drepturilor și libertăților fundamentale a fost difuzată în 4 iulie, coincidență semnificativă, de Ziua Americii. Reținem din acest document câteva aprecierii care pleacă de la constatarea „numărului semnificativ al deciziilor Curții Constituționale a României prin care numeroase texte din legi și ordonanțe adoptate de către Parlamentul sau Guvernul României au fost declarate neconstituționale”.
Au fost remediate aceste derapaje de la Constituție prin intermediul legilor „strâmbe”? Congresul Avocaților constată că ,,până în prezent, Parlamentul României nu a pus în acord cu dispozițiile Constituției o serie de prevederi declarate neconstituționale, din legile și ordonanțele în vigoare (inclusiv norme din Codul Penal, Codul de Procedură Penală, Codul Civil și Codul de Procedură Civilă), ceea ce permite aplicarea neunitară a normelor de drept și crearea unei stări de insecuritate juridică.”
Întrebarea logică este de unde vin legile neconstituționale? Rezoluția punctează că ,,au existat situații concrete în care unii parlamentari și-au exercitat mandatul prin nesocotirea legii fundamentale, propunând și votând proiecte de lege care conțin norme neconstituționale sau care încalcă vădit principiul legalității și normele de tehnică legislativă”. La aceasta se adaugă și „contribuția” Guvernului, „care a emis un număr semnificativ de Ordonanțe de Urgență care conțin norme care afectează drepturile și libertățile fundamentale, cu încălcarea Constituției, fără a exista situații extraordinare a căror reglementare să nu poată fi amânată”.
O parte consistentă a motivării Rezoluției se referă la rolul „activ” în degradarea statului de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție care, „în unele situații, își depășește rolul constituțional de interpretare și aplicare unitară a legii, asumându-și rol de legiuitor”. Opinia avocaților este și mai gravă când apreciază că „există situații în care ÎCCJ și celelalte instanțe judecătorești nu respectă deciziile Curții Constituționale a României care sunt obligatorii, indiferent dacă soluția este de admitere sau de respingere a excepției de neconstituționalitate” .
Din peisajul celor care demolează „din interior” statul de drept nu puteau să lipsească „procurori din cadrul Ministerului Public care își încalcă obligațiile constituționale de reprezentare a intereselor generale ale societății și de apărare a ordinii de drept, drepturilor și libertăților cetățenilor, obligații prevăzute în Constituție”. Mai mult, există situații în care „procurori din cadrul Ministerului Public nu respectă decizii ale Curții Constituționale a României, iar Procurorul General al României a emis circulare, dând indicații procurorilor să aplice legea contrar celor statuate de către Curtea Constituțională prin deciziile sale.” De altfel, recent, Jurnalul a prezentat pe larg „demersurile” neconstituționale ale ÎCCJ și Procurorului General. Cereri de demitere a Procurorului General au fost făcute, cu motivații consistente, de reprezentanții societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii. Fără efect din partea celor care pot declanșa mecanismul de demitere.
În fine, Congresul Avocaților a adus în atenție prin Rezoluție situațiile în care „avocații sunt supuși abuzurilor și presiunilor cu privire la activitățile pe care le desfășoară în exercitarea profesiei”.
Demersul Congresului Avocaților devine, prin punerea lui în circulația publică, un document care arată, cu rigoarea profesioniștilor Dreptului, vicii majore ale sistemului juridic românesc, aflat departe de „statul de drept”, mereu invocat, dar golit de conținut chiar de sistemul de Justiție.
