Renault, Ford, Mitsubishi şi Mercedes: ce-or căuta aştia aici să-şi facă fabrici? Dacă îi iei la întrebări la o cafea, nici unul n-a auzit de Iustin Capră (cel cu prima maşină aerodinamică din lume).
Renault, Ford, Mitsubishi şi Mercedes: ce-or căuta aştia aici să-şi facă fabrici? Dacă îi iei la întrebări la o cafea, nici unul n-a auzit de Iustin Capră (cel cu prima maşină aerodinamică din lume). Nici unul nu ştie ce-a făcut Vuia (a pus roţi la avion şi s-a şi ridicat un pic). Nimeni nu ştie c-a existat, înaintea Daciei, o marcă românească de maşini produse în Anglia, pe nume Constantinesco. Gogu Constantinescu, ăsta e numele întreg, un inginer genial, care n-a avut noroc să-şi şi vadă maşina în producţie de serie. Poate şi tocmai pentru c-a încercat s-o fabrice în ţări cu salarii prea mari...Oricum, tipii ăştia care vin să facă fabrici nu ştiu nimic despre geniul românesc în acţiune, cu excepţia şoferului de taxi de la aeroport, care te face de bani mai repede şi mai inteligent decât cel de la New York. Investitorii ajung aici cu un ochi pe bugetele de salarii şi cu celălalt pe costurile asociate: cât îţi ia să duci marfa în Germania sau Rusia şi cât te taxează autorităţile pentru îndrăzneala de a face profit. Puţin, în România. De-aia ne-au ales până acum.
Iată şi reţeta să-i gonim, pentru cine întreabă: greve, inflaţie şi aprecierea monedei naţionale. OK, or mai fi şi altele, însă astea merg la sigur. Şi dintre ele sindicatul pare să deţină cea mai mare putere de convingere în a-i pune pe fugă pe investitori.
Are şi portofoliu: sindicatele au dus fabrici la faliment mai repede decât directorii lor, tocmai pentru că s-au opus privatizării. Au blocat afaceri pentru că au forţat creşteri de salarii înaintea creşterii de productivitate. Liderii s-au învăţat să bată cu pumnul în masă să-şi păstreze funcţia cam prea bine remunerată. Unele sindicate s-au transformat de-a dreptul în afaceri, mai cu seamă cele de pe lângă regii, care prin definiţie nu pot să moară oricât le-ai înjunghia cu facturi la mişto. Alte sindicate vor cotă din succesul de piaţă al firmei, după modelul Google, însă aplicat la Mioveni. Şi fără shares options, că ar fi prea complicat pentru toată lumea...
Suntem o ţară în care costul cu forţa de muncă e mic. Nu ştim dacă asta e plăcut pentru forţa de muncă, însă asta ne-a adus fabricile. E dureros să spui oamenilor că trebuie să muncească pe aceiaşi bani, când totul se scumpeşte în jurul lor. Tocmai de-aia ar trebui ca Guvernul să ţină inflaţia sub control: pentru ca ţara să poată produce ieftin, până în momentul în care vom produce deştept. Până când ne vom diversifica în servicii şi-n high tech şi mai ştiu eu ce va fi la modă peste zece ani.Până atunci, nerăbdarea sindicală şi pofta Guvernului de pomeni care urcă preţurile pe piaţă pot să ne facă un rebranding de ţi-e mai mare dragul. Să zicem "Ţara unde era ieftin să produci până au venit unii cu scandal. Da, exact ca la televizor, doar că-n fabrică!".