Valul tinerimii care a măturat România în duminica bunului samaritean din 16 noiembrie a făcut demonstraţia unei mari capacităţi a românilor: schimbare radicală atunci când destinul României o cere. Într-un moment în care ţara părea blocată într-o politică urâtă de români pentru corupţia, nepăsarea şi incompetenţa ce stăpânea prea multe din acţiunile politice – guvernamentale sau legislative – s-a trezit orgoliul binefăcător al românilor care au respins categoric încălcarea grosolană a drepturilor cetăţeneşti şi a principiilor democratice. S-a impus adevărul democratic împotriva unui adevăr autoproclamat tehnocratic, dar care, în realitate, era un adevăr cleptocratic. Adică o politică devotată intereselor de partid şi clientelei partidului. Ea evidenţiază realitatea cinică a sistemelor de interese (mulţi le numesc – cu suficientă exactitate – mafie). Sentimentul meu de baricadist e simplu: există o ruptură între ceea ce ştim şi dorim să fie democraţia şi ceea ce trăim concret.
Am avut şi cinstea şi bucuria să dau mai multe interviuri unor prestigioase instituţii media din Vestul Europei (Germania, Franţa, Spania, Italia, Austria) privind marea cotitură din 16 noiembrie. România e din nou respectată pentru că s-a putut realiza o puternică schimbare în politică prin voinţă absolut democratică. În Vest politica e adesea blocată de fărămiţare şi contradicţii politice insolubile.
Ce rămâne de făcut pentru a nu înşela aşteptările celor ce l-au votat masiv pe Klaus Iohannis?
Pentru a învinge până la capăt mai trebuie învinse neâncrederea, nepăsarea şi corupţia. Nu e nimic nou, veţi zice. Chiar aşa, fiindcă sunt deja atât de adânc pătrunse în politică, ele trebuie lovite şi eliminate acum. Condiţia primară nu este atât de greu de realizat: să reinstaurăm cultura responsabilităţii în toate instituţiile: Guvern, Parlament, Preşedinţie, partide politice.
Garantez – în sens moral şi logic – că în urma renaşterii sentimentului de răspundere în instituţiile fundamentale ale statului democratic întreaga administraţie nu are altă cale decât să fie mult mai responsabilă faţă de lege şi mai ales faţă de drepturile cetăţeneşti legale. Vorba celebră a generalului de Gaulle “L’intendence suivra”.
Într-un discurs la Consiliul Europei în 1991 spuneam că democraţia este o armă la îndemâna tuturor cetăţenilor pentru a alunga pe cei ce nu respectă libertatea. Românii au utilizat-o într-un mod exemplar la 16 noiembrie 2014.