E timpul ca Securitatea sa fie repudiata (V)

Avalansa de servicii secrete din Romania de azi face o serioasa gaura in bugetul ei.

Romania se pare ca detine un record international: are sapte servicii majore de informatii si contrainformatii. Germania, Franta, Norvegia, Suedia, Canada, Iran, Japonia si India au doar trei. Italia, Belgia, Spania, Olanda, Danemarca, Republica Ceha, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Brazilia, Noua Zeelanda, Pakistan au doua. Elvetia, Egipt, Finlanda, Estonia, Grecia, Slovenia, Serbia, Singapore au doar unul. Dimensiunile serviciilor romanesti sunt, de asemenea, iesite din comun. SRI are 12.000 de ofiteri, in timp ce Directia Securitatii Teritoriale (DST), echivalentul sau din Franta (tara cu populatie dubla), are doar 6.000.

Si ce daca, mi-au spus sceptici din Romania. Serviciile secrete nu-si mai pot face de cap intr-o tara cu presa libera. Poate. Dar in Rusia, care are de asemenea presa libera, serviciile secrete domina acum viata politica mai mult chiar decat in anii comunismului. Presedintele Rusiei si 50% din membrii guvernului sau provin din KGB. Potrivit datelor culese de revista Novaia Gazeta (republicate in SUA de Center for the Future of Russia), peste 6.000 de membri ai administratiei centrale si locale, identificati nominal, sunt fosti KGB-isti.

Germania nu ar fi putut fi democratizata cu GESTAPO-visti la carma ei.

De ce guvernele Romaniei mentin atat de multe servicii secrete intr-o epoca in care tara face parte din NATO, are un picior in Comunitatea Europeana si este deci inconjurata de aliati, nu de dusmani? Pentru ca, in materie de intelligence, lumina continua sa le vina de la Rasarit. Este normal. Fostii securisti, care cunosc doar calea sovietica de conducere a tarii cu ajutorul serviciilor secrete, continua sa aiba rol predominant in viata politica si economica.

In octombrie 1993, cand Parlamentul Rusiei s-a razvratit impotriva lui Eltin, acesta nu a recurs la masuri politice pentru a rezolva criza. El a ordonat serviciilor secrete sa ocupe Parlamentul si sa-i aresteze pe recalcitranti. Guvernele postcomuniste ale Romaniei au preferat, de asemenea, serviciile secrete in dauna democratiei. In 1990, SRI a fabricat manifeste legionare atribuite PNTCD-ului si PNL-ului spre a crea capital politic FSN-ului. Tot SRI a catalizat mineriadele. In 1991, SRI a distrus tone de documente secrete ale Securitatii (Actiunea Berevoiesti) pentru a-i proteja pe fostii ei ofiteri catapultati in viata politica si in aparatul de stat.

Serviciile secrete romane, ca si cele ruse, au mentinut de asemenea practica ascultarii electronice ilegale mostenite de la comunism. La 13 mai 1996, capitanul SRI Constantin Bucur, speriat de amploarea interceptarilor telefonice fara baza legala, a organizat o conferinta de presa in care a prezentat numeroase benzi de magnetofon marcate cu emblema SRI ce fusesera inregistrate fara aprobare judiciara. "Numai in cabina mea se faceau 1.600 de interceptari pe an." Capitanul Bucur a estimat ca, daca se pun cap la cap interceptarile facute de toate cabinele SRI din Bucuresti si din judetele tarii, "se ajunge la o cifra inspaimantatoare, ce contrazice flagrant comunicatul SRI, care vorbeste doar de 840 de mandate" de interceptare primite legal de la Parchet.

Exista dovezi ca serviciile secrete ale Romaniei continua sa desfasoare activitati de politie politica. SRI este acuzat, factual, ca intercepteaza si azi convorbirile si corespondenta unor jurnalisti influenti (Cristian Tudor Popescu, Emil Hurezeanu, Ion Cristoiu, Marius Tuca, Petre Mihai Bacanu, Sorin Rosca Stanescu, Cornel Nistorescu etc.) pentru a incerca sa-i manipuleze. SIPA este acuzat, tot factual, ca strange date compromitatoare despre magistrati pentru a-i santaja, iar Serviciul Secret al Ministerului de Interne ca desfasoara activitati de politie politica in aparatul de stat. Cand personalitati ca Horia-Roman Patapievici si Marius Oprea au indraznit sa critice aceste metode, ei au inceput sa fie sicanati.

Avalansa de servicii secrete din Romania de azi face o serioasa gaura in bugetul ei. Acestea continua sa aiba finantare secreta, ca si in anii cand am fost la conducerea lor, si sa consume cantitati semnificative de bani ce ar putea fi folositi pentru imbunatatirea asistentei medicale, cresterea pensiilor si alte scopuri sociale.

Cele sapte servicii secrete ale Romaniei de azi pun o stampila comunista pe fata tarii. Este timpul ca Guvernul si Parlamentul sa-i creeze un sistem de guvernamant care sa fie compatibil cu cel al tarilor NATO si sa accepte principiile morale ale acestei Aliante.