Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trăim cele mai mari scumpiri din ultimii 20 de ani (acum 18 ani a fost ultima dată când inflația se măsura cu două cifre). Potrivit INS, gazele naturale, combustibilii, cartofii şi uleiul rup cel mai mult din veniturile cetățenilor, în timp energia electrică a suferit o ușoară corecție de prețuri prin schemele de compensare impuse de guvern; dar după expirarea acestor scheme, curentul electric „va curenta” din nou buzunarul populației. Inflația rămâne cea mai mare amenințare economică la adresa oamenilor simpli.
Oficial, se preconizează că economia va avea o oarecare creștere modestă, dar riscul de recesiune rezultat din criza din Ucraina este considerabil.
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală vulnerabilitățile economiei României: impactul deficitelor gemene, politicile și constrângerile instituționale, incoerența fiscală, rigiditatea pieței muncii, sărăcia persistentă și disparitățile de oportunități economice între regiuni și între zonele urbane și rurale. Peste acestea s-au adăugat blocajul lanțului global de aprovizionare și impactul războiului din Ucraina: prețurilor la alimente și la energie au fost primele care au „sărit în aer”.
Puterea reală de cumpărare epuizată și scăderea remitențelor au adus o grea povară, mai ales populației sărace și marginalizate din România. Banca Mondială estimează că, în ciuda speratei reveniri economice, ponderea populației românești care trăiește cu mai puțin de 5,5 dolari pe zi depășește 10%.
Creșterea prețurilor la alimente și la energie a diminuat considerabil puterea reală de cumpărare a gospodăriilor și mai ales în rândul celor peste 10% de cetățeni săraci și vulnerabili, ei fiind cei care sunt forțați să cheltuiască aproape 65 la sută din bugetul lor pentru aceste necesități.
Iar războiul din Ucraina și perturbarea în continuare a lanțului global de aprovizionare vor continua să afecteze economia României, a cărei creștere este estimată la doar 1,9% în 2022, cu riscuri puternic înclinate spre scădere.
În acest context, raportul Băncii Mondiale subliniază că, pentru o redresare durabilă, va fi esențială capacitatea României de a absorbi fondurile UE. Potrivit estimărilor Guvernului, într-un optimist scenariu de absorbție de 100%, fondurile de Reziliență și Recuperare vor adăuga, în medie, aproximativ un punct procentual la creșterea PIB real al României pe an între 2022 și 2026. Dar tot Banca Mondială amintește că ratele istorice scăzute de absorbție nasc îndoieli substanțiale cu privire la o absorbție ridicată a banilor europeni.
Iar un război prelungit în Ucraina poate spulbera creșterea, poate adânci nivelul de sărăcie a populației și poate împinge România într-o semnificativă criză economică: o criză în care ciocanul prețurilor mari va bate economia națională pe nicovala creșterii negative.
