Cinci milioane de cetăţeni plătitori de impozite şi taxe din salariu lor – plătite absolut integral prin reţinerea la sursă – sînt profund nedreptăţiţi de realitatea că unele averi au fost dobîndite spectaculos fără plata integrală a impozitelor şi taxelor în conformitate cu legile fiscale.
1) Cinci milioane de cetăţeni plătitori de impozite şi taxe din salariu lor – plătite absolut integral prin reţinerea la sursă – sînt profund nedreptăţiţi de realitatea că unele averi au fost dobîndite spectaculos fără plata integrală a impozitelor şi taxelor în conformitate cu legile fiscale. Democraţia se bazează în primul rînd pe încrederea cetăţeanului în justiţia care trebuie să facă dreptate şi percepţia unei largi majorităţi a românilor că multe averi s-au făcut şi se fac, fiindcă veniturile dobîndite ilegale (spre exemplu din supercomisioane pe contracte publice) nu sînt sancţionate măcar prin impozitare.
Articolul 44 din Constituţia României precizează că averile dobîndite ilicit pot fi supuse confiscării în condiţile legii. În anul 2004, ca senator am iniţiat un proiect pentru o Lege privind controlul plăţii impozitelor şi taxelor pe averea dobîndită, denumită pe scurt Legea transparenţei fiscale. Am colindat ţara cu acest proiect de lege şi l-am prezentat în conferinţe de presă în toate capitalele de judeţ. În favoarea legii s-au pronunţat prin semnătură personală un număr de 58.886 de cetăţeni din toată ţara. M-am bucurat că au semnat şi 171 de ziarişti. Proiectul de lege a fost depus la Senatul României, însă nici înainte de şi nici după alegerile din noiembrie 2004 proiectul nu a fost adoptat. Nici un partid politic parlamentar nu a dorit să-l susţină. Dar tema propusă spre legiferare e la fel de urgentă aşa cum o dovedeşte şi recenta acţiune a Agenţiei Naţionale de Integritate. La elaborarea legii s-a realizat un amplu studiu de drept comparativ, preluînd experienţe de mult statornicite prin lege din SUA, Franţa, Germania şi Italia. La baza legii se află principiul incontestabil al necesităţii unei concordanţe între averea dobîndită şi veniturile supuse impozitării.
Bazîndu-ne pe experienţele menţionate am introdus obligaţia persoanei a cărei avere e supusă controlului de a justifica provenienţa bunurilor pe care le deţine în sensul exact al concordanţei dintre cheltuielile pentru dobîndirea averii şi impozitul pe venit plătit. Insist asupra experienţelor din ţările occidentale avansate pentru ca să fie eliminată orice confuzie cu Legea 18 a regimului Ceauşescu, lege de reprimare mai ales pe criterii politice. Scopul principal al legii pe care o propun este recuperarea în integralitate a sumelor datorate statului din impozite şi taxe, astfel încît averile dobîndite să poată fi pe drept considerate licite.
2)Tot despre egalitatea în faţa legii e vorba atunci cînd se cere legiferat de urgenţă votul prin corespondenţă. Două milioane de cetăţeni români aflaţi în străinătate şi rezidenţi cu drept de muncă (în Italia, Spania, Germania, Grecia, Irlanda etc.) sînt practic frustraţi de dreptul de vot în sistemul actual de exercitare a votului în spaţii consulare. Nu mai mult de 5% dintre ei au cum să voteze în timp real. Mă uit că Italia, Spania, Franţa asigură votul prin corespondenţă şi el funcţionează impecabil de mulţi ani. În Constituţia Spaniei, spre exemplu, stă scris: "Legea recunoaşte şi Statul va asigura modalităţile pentru exercitarea dreptului de vot pentru spaniolii ce se află în afara teritoriului Spaniei". Am în faţa mea un model al votului prin corespondenţă pentru italienii rezidenţi în străinătate. El cuprinde buletinul de vot propriu-zis (Şi ce să vezi? În bulletin, siglele sînt mari şi în culorile prevăzute în statutele partidelor. Prin comparaţie, buletinul de vot din România e ridicol de meschin şi introduce confuzie), apoi explicaţii detaliate ale modului de votare şi un extras complet al legii privind alegerea deputaţilor sau senatorilor pe baza votului prin corespondenţă pentru colegiile stabilite în acest sens.
Nu ştiu cui convine (politic) situaţia actuală, dar fără votul prin corespondenţă ştiu că românii din străinătate sînt grav discriminaţI, iar democraţia românească e neîmplinită.