Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Am citit recent în New York Times o comparaţie plastică: pierderea Regatului Unit de către Uniunea Europeană este similară unei pierderi a Texasului de către Statele Unite ale Americii, în termeni de dimensiune, de bogăţie, de importanţă economică şi politică, de influenţă şi de consistenţă istorică.
Pentru britanici, plecarea din UE a fost ca o răzvrătire împotriva ideii că doar împreună europenii pot fi mai puternici, britanicii dorind să demonstreze că de fapt doar rămânând simplu britanici vor redeveni puternici ca în vremurile de glorie a imperiului. Uniunea Europeană vede cum îi fuge din curte o economie de dimensiunea Franţei, al doilea cel mai mare contributor net la bugetul comunitar (acoperind circa 12% din buget), un important agent de securitate şi o putere nucleară relevantă, deţinând loc permanent în Consiliul de Securitate ONU.
Uniunea Europeană începe astfel un nou capitol în istora sa, văzut a fi “cel mai dificil” de către preşedintele francez Emanuel Macron, un capitol în care formula de atenuare a vizibilei pierderi de influenţă pare a fi sintagma “uniţi în diversitate”, o formulă care nu pare să mai convingă prea multă lume. Dar uniţi în diversitate, europenii constată că, odată cu pierderea Regatului Unit, pierd la nivel economic, pierd din influenţa geopolitică, pierd din forţa militară, pierd din prestigiul politic şi diplomatic. Odată precedentul creat, proiectul european va fi şi mai dificil de continuat, mai ales în contextul în care tonurile diferite nord-sud şi est-vest vor trebui să găsească armonie în probleme esenţiale pentru consistenţa Uniunii Europene precum bugetul multianual, problema migraţiei, relaţiile cu Statele Unite, cu China şi cu Federaţia Rusă, chestiunea monedei unice Euro.
Din perspectivă pur dâmboviţeană, BREXIT nu ne dă dureri de cap mai mari decât ne putem produce noi înşine. De data aceasta, un dezavantaj al istoriei recente se transformă într-un oarecare avantaj de etapă: legăturile comerciale relativ reduse cu Marea Britanie face din România una dintre cele mai protejate economii europene în faţa efectelor economice directe ale BREXIT. Marea Britanie ocupă ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcţi în România, potrivit datelor din 2018. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a ajuns la 4,6 miliarde de euro în 2018. Marea Britanie este al 9-lea partener comercial al României şi a 5-a piaţă de desfacere pentru exporturile locale. Totuşi, deşi ţara noastră a înregistrat în 2018 cel mai bun rezultat în ceea ce priveşte evoluţia balanţei comerciale, cu un surplus comercial de 1,1 miliarde de euro (exporturi minus importuri), în raport cu Marea Britanie, valoarea comerţului dintre cele două state reprezintă doar 3% din totalul comerţului internaţional al României. Pentru noi, impactul direct pe plan local este astfel unul marginal.
Rămâne de văzut care vor fi costurile BREXIT pe termen lung, în vremuri din ce în ce mai tulburi, în care britanicii ne spun “good bye” , iar europenii le răspund “au revoir”.
Citește pe Antena3.ro
